Leave a comment

Poveşti cu ştaif : Romeo şi Julieta de Mediaş

hansotto drotloff  Drotloff, Schuster 2009 – Drotloff, Hansotto; Schuster, Günter E., Mediasch. Ein historischer Streifzug durch die siebenbürgisch-sächsische Stadt an der Kokel, Sibiu, 2009, p. 59

În centrul multor localităţi săseşti, chiar şi în cele mici ca mărime, se afla odată o clădire cu arcade exterioare, care îndeplinea funcţia pe care azi ar avea-o magazinul universal. Şi în Mediaş exista un astfel de loc, în partea sudestică a Pieţei Mari, aproape de intersecţia străzilor Schmiedgasse şi Forkeschgasse. Originile acestui masiv edificiu se pierd în negura timpurilor, dar ar putea fi totuşi datat în jurul anului 1699, fiind proiectat după planurile lui Morando Visconti. Numită de către medieşeni „magazin” (Kaufhaus), sau pe săseşte Kufes, clădirea apare în însemnările oficiale sub denumirea de carmangerie, dar adăpostea şi un magazin de fructe şi ascundea şi o pivniţă. Pe la mijlocul sec. al XIX-lea a fost demolată.

Medieşenii, cu apetitul lor către palavre şi braşoave, au inventat rapid o poveste romantică, ce a stăruit vreme îndelungată în memoria colectivă a cetăţenilor urbei. Cică edificiul cu pricina ar fi fost ridicat special în acel loc, pentru ca Michael, fiul lui Conrad von Heydendorff, aparţinând unei importante familii din oraş, să fie împiedicat să flirteze cu Susanna Hann von Hannenheim, cele două familii, fiind rivale în acea perioadă, tinerilor îndrăgostiţi le era interzisă orice legătură. Adevărată sau nu, această legendă îşi găseşte totuşi confirmarea în inscripţia unei picturi ce înfăţişează magazinul, pictură aparţinând lui Hermann Mader. Ciudat este că ulterior cineva a şters din inscripţie în două locuri doar numele lui Hannenheim.

Dacă rivalitatea celor două familii poate fi dovedită istoric, legătura dintre aceasta şi construcţia clădirii este îndoielnică. Edificiul exista deja de 150 de ani, când se înfiripa povestea de dragoste dintre cei doi tineri. Este totuşi posibil ca renovarea clădirii, prin înălţarea mansardei şi acoperirea acesteia cu ţiglă, în stilul baroc al vremii, să fi dat prilej de bârfe în oraş, clădirea mai înaltă devenind un adevărat scut în calea privirilor îndrăgostiţilor.

Oricum ar fi fost, toate strădaniile părinţilor au fost zadarnice. Căsătoria celor doi a avut loc, iar guvernatorul de mai târziu, Samuel von Brukenthal, văr cu ginerele, a preluat în numele tatălui acestuia, zestrea fetei. Rivalitatea dintre familiile Heydendorff şi Hannenheim a luat sfârşit şi a fost întemeiată o căsnicie fericită ce avea să dureze 51 de ani.
Romeo şi Julieta de Mediaş au avut astfel o poveste cu Happy End.

Traducere din limba germană în limba română : Monica Veress-Váczi

Volumul Drotloff, Schuster 2009 – Drotloff, Hansotto; Schuster, Günter E., Mediasch. Ein historischer Streifzug durch die siebenbürgisch-sächsische Stadt an der Kokel, Sibiu, 2009, există în fondul de carte al  Bibliotecii municipale St.L.Roth Mediaş şi îl puteţi lua acasă sub formă de împrumut.

Leave a comment

Pilula săptămânală : Un calendar sibian de acum 70 de ani. Aspecte ale relaţiilor Româno – Americane

DSCN7316
Se împlinesc   anul   acesta   şapte   decenii   de   la   apariţia,  la Sibiu,   a unei   cărţi   purtând titlul: ”Calendarul ziarului Curierul pe anul 1947”, cu subtitlul: „organ pentru strângerea legăturilor de prietenie Româno-Americane”.

Din capul locului trebuie spus că, după înfăţişare şi după felul cum este întocmită  lucrarea, s-a intenţionat şi, cu siguranţă,  s-a  şi reuşit  a  fi  una deosebit de interesantă,  prin consistenţa articolelor inserate, prin diversitatea lor, prin încercările stabilirii unor relaţii cu organisme din Statele Unite ale Americii, una din cele mai puternice ţări ale lumii acelui timp.

Apărută într-o  perioadă în care, în viaţa ţării noastre, apele nu erau chiar limpezi, la scurtă vreme după crucialele evenimente de la 23 August 1944, “Calendarul” are menţionat, chiar pe pagina a doua, un scurt fragment din Proclamaţia M.S. Regele Mihai rostită la Radio Bucureşti, în noaptea acelei zile, care suna astfel: „Poporul nostru înţelege să fie stăpân pe soarta sa. Oricine s-ar împotrivi hotărârii noastre, liber luate şi care nu atinge drepturile nimănui, este duşman al poporului nostru”. Având în   vedere că, în paginile ce urmează, sunt inserate poza lui Truman, preşedintele american şi constituţia statului de peste ocean din 3 XI 1791, conchidem că   aserţiunea din noaptea amintită a monarhului României a fost inspirată de Legea fundamentală a acestei ţări, lege care este  de actualitate şi astăzi.

Dintre materialele apărute, deosebit de interesante par a fi cele două articole, referitoare la raporturile româno –  americane   din   perioada imediat următoare celui de al Doilea Război Mondial, mai ales în zilele acestea, când în viaţa poporului american au loc profunde schimbări, prin învestitura lui Donald Trump ca preşedinte la Casa Albă. Cele două articole relatează aspecte despre realizarea unor punţi de legătură între România şi Statele Unite, între popoarele ţărilor noastre.

În cadrul rubricii „ Organizaţii româneşti în America”, este publicat articolul: „The Cultural Association for Americans of Romanian Descent” (Asociaţia Culturală a americanilor de origine română), în  care, autorul  Aurel  T. Anton  prezintă modul în care  s-au  încadrat  în  societatea americană cei aproximativ 247.ooo de români existenţi pe pământul noii patrii. Dar pentru a nu-şi pierde rădăcinile strămoşeşti şi „ pentru a-şi păstra contactul spiritual cu Patria maternă, cu limba, obiceiurile,   religia, s-au constituit în  asociaţii culturale şi de binefacere, clădindu-şi biserici ortodoxe, catolice sau reformate şi cetind regulat ziarele lor româneşti” (p.28).

Astfel de asociaţii există în 82 de oraşe americane (idem). Dintre toate aceste asociaţii, cea mai mare, prin” numărul membrilor  săi (3.500  de  persoane), dar şi cea  mai  fecundă în  activitatea sa este Asociaţia Culturală a americanilor de origine  română ( ibidem), cu sediul în Cleveland din statul Ohio, înfiinţată în 10 octombrie 1940. Pentru a-şi face cunoscută activitatea şi scopul ei, comitetul asociaţiei a editat şi o publicaţie în limba engleză, pe generic având titlul ” New Pionier”( Noul Pionier). Revista a publicat numeroase articole precum: ”Viaţa şi opera lui Tache Ionescu”, “Românii din Istria”, “Nuvelele lui Caragiale” etc., dar şi portrete ale unor scriitori români ca:  I.L.Caragiale, Titu Maiorescu, Al. Odobescu, Al Vlahuţă.
La fel se publică studii de politică, tratând   corelaţia   dintre   democraţie   şi poporul   roman,   genealogiile   româneşti,   studii   asupra organizaţiunilor româneşti din America şi Canada etc. (p. 29).

Cel de al doilea material se referă la unele manifestări ale românilor, de data aceasta în chiar oraşul de pe Cibin, dar cu bătaie tot spre continentul american.
Articolul este intitulat “Cercul de studii Româno –American“ Thomas Jefferson” şi este un articol care vorbeşte de la sine despre demersul  întreprins.
Cercul a luat fiinţă la l Decembrie în Sibiu din iniţiativa directorului ziarului “Curierul”, T.Anton şi urmărea“ să trateze prin discuţii problemele americane din domeniul ştiinţei, artei, politicei sociale, sportului, precum şi a face cunoscute, prin paginile ziarului, realizările româneşti din acest domeniu în America” (p.54).
La ora apariţiei Calendarului, mai era organizată o filială la Cisnădie şi în curs de constituire a altor filiale în localităţile: Petroşani, Blaj, Mediaş, R.Vâlcea,
Alba Iulia, Sebeş.

De notat sunt câteva acţiuni:
Prima acţiune a Cercului din Sibiu a fost organizată la exact o lună de zile de la constituire, prin secţia de artă, condusă de scriitoru Paul Constant. Aceasta s-a desfăşurat în ziua de 2 ianuarie 1946, la Spitalul Militar din localitate. După conferinţa despre „ Religie şi democraţie”, o trupă de teatru, formată din actorii: Silvia Bădescu, Tanţa Negrescu, Constantin Teodor Stănescu, Florin Vasiliu, Puiu Besoiu Metaxa( de bună seamă rudă apropiată cu fraţii sibieni, regretaţii actori Avram şi, de curând decedatul, Ion Besoiu) şi Iorgu Fuiorea  „ a interpretat ilarianta comedie a d- lui Paul Constant „ Colivia cu sticleţi”.
După un timp de zece zile, deci la 13 ianuarie 1946, la Cisnădie, a avut loc, de asemenea, o reprezentaţie prin rularea a patru filme oferite de Oficiul de Presă al Misiunii Americane.

O acţiune de largă respiraţie a avut loc în seara zilei de 13 aprilie 1946 la Teatrul Municipal, unde programul a avut următorul desfăşurător:
– Orchestra     Centrului   Instrucţiei , sub conducerea căpitanului Eremia a executat imnurile  Naţiunilor Unite.
– Conferinţă despre personalitatea fostului preşedinte american, Thomas Jefferson, ţinută de colonelul Florescu.
-Un număr de balet a fost prezentat de cuplul Nana  Dvorska-Carmen Petty.
-D-l Hândoreanu a recitat „ Poemul democraţiei”, de marele poet american, Walt Witmann.
-mai multe arii din opere au fost interpretate de Silvia Bădescu.
Seara culturală s-a încheiat  cu comedia amintită  a prozatorului Paul Constant, jucată de actorii amintiţi mai sus.

Cele două relatări sunt o dovadă foarte clară privind voinţa românilor de a-şi croi un drum nou, de a- şi stabili unele relaţii de prietenie cu un stat puternic şi democratic, acolo unde mulţi conaţionali de-ai noştri şi-au găsit o a doua patrie. Destinul nostru a fost cu totul altul şi, mergând pe linia romanului „ Adio, Europa” al scriitorului Ion D.Sârbu, membru activ al Cercului  Literar de la Sibiu, vom spune şi noi” Adio, America, adio lumea liberă şi democratică, pentru multă,
destul de multă vreme.

Prof. Gheorghe Buşoiu

Alte articole semnate Gheorghe Buşoiu, găsiţi aici:
https://andreeabooks.wordpress.com/scriitori-medieseni-2/

Leave a comment

Ernst Irtel, profesor şi compozitor

Ernst Irtel s-a născut la Sebeş în 1917 într-o familie de tipografi. Şi-a descoperit vocaţia în copilărie şi a învăţat să cânte la pian foarte curând. Între 1934-1939 a studiat la Academia de Muzică din Cluj. După absolvire a fost profesor de muzică la liceul din oraşul natal (1940), apoi la Sibiu (1945), Sighişoara (1948) şi Mediaş (1956-1977).

A fost unul din cei mai respectaţi şi preţuiţi profesori de muzică din Transilvania, un pedagog căruia îi reuşea, cu delicateţe, să introducă elevii în lumea muzicii clasice, şi să trezească în aceştia sensibilitatea pentru calitate estetică. A privit limbajul muzical ca pe o cale a omului către sine însuşi, către libertate interioară. Considerându-se el însuşi un învăţăcel, nu le dădea elevilor certitudini, ci le lăsa libertatea de a-şi pune permanent întrebări, descoperind astfel tot mai mult despre propria lor personalitate, prin intermediul întâlnirii cu marea muzică. Pedagogia sa era o artă prin care muzica devenea un instrument cu ajutorul căruia sinele intim al omului era conectat la simţul estetic universal. Chiar şi repetiţiile de cor se desfăşurau sub acest deziderat. Mulţi dintre elevii săi au descris ulterior întâlnirea lor cu muzica, prilejuită de profesorul Irtel, ca pe o trezire.

În Sighişoara şi Mediaş a fondat coruri, a descoperit şi încurajat multe tinere talente.

Irtel şi-a câştigat notorietatea şi prin serile de muzică de cameră, pe care le organiza după război, în cadrul Uniunii Muzicale, în aula liceului din Sighişoara. În cadrul acestor seri, care aveau ca temă câte un compozitor din ale cărui opere obişnuia să interpreteze chiar el, Irtel s-a dovedit a fi nu doar un exeget carismatic, dar mai ales, un pianist şi cântăreţ foarte bun. Cânta fragmente din operele marilor compozitori şi lieduri de Schubert, Schumann, Brahms, Wolf, Strauss, în timp ce singur se acompaniala pian. Cu timpul, de-a lungul acestor serate muzicale, s-a format un adevărat forum, un public de cunoscători în ale muzicii.

Creaţia componistică a lui Ernst Irtel cuprinde coruri, lieduri pentru voce şi pian, piese pentru pian şi miniaturi instrumentale pentru violoncel şi pian.

O realizare demnă de a fi evidenţiată a fost punerea pe portativ pentru cor a capella a Elegiei transilvane de Adolf Menschendörfer.

Din 1987 a trăit în Germania, în localitatea Schloss Horneck im Gundelsheim. S-a stins din viaţă în 2003.

walter hutter
Walter Hutter “Vom Geistigen in der Musik. Ernst Irtel als Pädagoge und Komponist”, Hermannstadt-Bonn, Schiller Verlag, 2017.

Traducere din limba germană în limba română : Monica Veress-Váczi

Pentru cei interesaţi despre viaţa şi activitatea profesorului şi compozitorului Ernst Irtel , puteţi consulta fondul de carte al Bibliotecii municipale St.L.Roth Medias.

Leave a comment

“Noapte la Lisabona” Erich Maria Remarque

noapte la lisabona
Erich Maria Remarque “Noapte la Lisabona”, Iaşi, Editura Polirom, 2016.

„Noapte la Lisabona” este o poveste din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a unui paşaport pe numele unui neamţ Joseph Schwartz, o identitate care le va salva viaţa celor care intră în posesia lui, scăpându-i de multe ori de controalele naziste.

Un tânăr fără destui bani, dornic să urce în vaporul spre America, intră într-un cazinou pentru a-şi încerca norocul, dar pierde o mare parte din bani. Supărat fiind, se întâlneşte cu un refugiat, la fel ca el – Joseph Schwartz, care-i propune ca în schimbul biletelor şi a vizei pentru America, să-i asculte povestea de viaţă pe care a trăit-o alături de soţia Helen, adevărate aventuri memorabile prin Europa, identităţi false, fuga de Gestapo, urmăriri, iubire şi prietenie, o viaţă trăită intens la maxim.

O poveste care te ţine cu sufletul la gură, o carte excelentă care merită citită!

Pentru cei interesaţi de cărţile scriitorului german Erich Maria Remarque, puteţi consulta fondul de carte al Bibliotecii municipale St.L.Roth Medias.

Leave a comment

“Plouă anapoda” George L. Nimigeanu

Plouă anapoda merg la Sibiu trec prin
infern peisajul carbonizat vorbeşte sacadat
suferind de silicoză şi saturnism negru văd
înaintea ochilor dar ştiu voi trece şi de Copşa
Mică privind în mine fotografia unui necunoscut
fără nimic ieşit din comun un ins şters îmbrăcat
într-o canadiană verde bătând spre negru
precum priveliştea din jur
Case mici oameni mici întâmplări mici
lume mică şi deasupra lumii cineva scutură
necontenit saci de negru de fum ninge negru
peste negre privelişti pe limbă negru în suflet
negru în gând negru viaţă neagră Târnava
neagră şi marcată de insuficienţă
Geamul murdar al trenului mă
împiedică să constat agonia în toată neagra ei
grozăvie doar o imagine chinuită încearcă o
recompunere din tumefiate şi imprecise
fragmente înglobându-mă şi învinuindu-mă de
viaţă alandala încât ziua devine ceva simptomatic
greu de suportat dar plouă azi plouă se spală cât
de cât de negru negrul vieţii noastre cel de toate
zilele iar eu azi merg la Sibiu

nimigeanu-desene-pe-apaGeorge L. Nimigeanu “Desene pe apă”, Sibiu, Transpres, 1994.

Multe din volumele de poezie ale cunoscutului poet medieşean George L.Nimigeanu există în fondul de carte al Bibliotecii municipale St.L.Roth Mediaş şi le puteţi lua acasă sub formă de împrumut.

Alte poezii semnate George L. Nimigeanu găsiţi aici:
https://andreeabooks.wordpress.com/poezie/

Leave a comment

“D’ale Carnavalului” la Sala Traube din Mediaş

afis-teatru
S.C. Art Stigma cu sprijinul Primăriei Municipiului Mediaş, îi invită pe iubitorii teatrului din Mediaş, astăzi, 28 februarie, orele 19.00 la Sala Traube Mediaş, să vizioneze spectacolul „D’ale Carnavalului” o comedie cu mult umor după o adaptare a scriitorul român Ion Luca Caragiale.

Din când în când este bine să îl reciteşti pe Caragiale şi să-ţi dai seama că nimic nu e schimbat.

Personajele Nae, Didina, Miţa, Pampon, Iordache, Crăcănel, Catadinul şi Chelnerul sunt nişte caricaturi aparţinând societăţii româneşti pe care le întâlnim şi astăzi în societatea noastră contemporană.

“D’ale Carnavalului” este o comedie dramatică de moravuri cu aspecte sociale din care nu lipseşte umorul de situaţie cunoscut operei scriitorului român. O piesă fantastică despre iubiri, trădări, infidelitate, urmăriri, un bal mascat, multe măşti şi multe încurcături comice întâlnite doar în opera caragialiană.

Din distribuţie fac parte actorii : Bebe Cotimanis -“Pampon”, Victoria Cociaş– “Miţa”, Tomi Cristin -“Nae Girimea”, Liviu Cheloiu – “Iordache”, George Constantinescu – “Crăcănel”, Andreea Doinea – “Didina”, Sebastian Bălăşoiu – “Catindatul”, Valeru Ciurea – “Ipistatul” şi  Nicolaie Tony Dincă – “Chelnerul”, regia fiind semnată : Toma Enache Constantin.

P.S. Iar celor care doresc să facă cunoştinţă cu întreaga operă a scriitorului român Ion Luca Caragiale, îi invităm să consulte fondul de carte existent al Bibliotecii municipale ” St.L.Roth Mediaş”.

Leave a comment

“… ETERNA POVESTE…” la Galeria CIRUS din Mediaş

afis

UAP Sucursala Mediaş, IPA Sibiu şi Galeria CIRUS din Mediaș, are plăcerea de a vă invita duminică, 26  februarie 2017, ora 11:30 la vernisajul expoziției de artă plastică, „ … ETERNA POVESTE… ”, un omagiu adus în special femeii, o perspectivă diferită prin formă şi culoare.  Evenimentul reuneşte cinci artişti locali : Jeni Roşian, Mario Lup, Dan Zaharia, Horea Lupp şi acuarelistul Vasile Popescu membri ai Uniunii Artiştilor Plastici Sucursala Mediaş.

Expoziția poate fi admirată în perioada 26.02 – 21.03.2017 la Galeria CIRUS din Mediaș, strada Petőfi Sándor, nr. 9.