Leave a comment

Aniversare Ioan Axente Sever, erou al Revoluţiei din 1848-1849

Axente Sever a fost un reprezentant de seamă al Revoluţiei de la 1848, care s-a născut la 15 aprilie 1821 în satul Frâua, azi comuna Axente Sever. Numele său era Ioan Banciu, dar mai târziu a luat numele tatălui, „Axente”, supranumele fiindu-i atribuit de către luptătorii pe care i-a condus pentru severitatea manifestată faţă de situaţia creată la jumătatea secolului al XIX-lea.
Axente a studiat la Şcoala primară din Blaj, apoi la gimnaziul din Sibiu şi Blaj, unde a dat dovezi de puternică simţire faţă de poporul său şi de mare energie în sprijinul ideilor şi sentimentelor de libertate naţională şi socială. Însufleţit de profesorul său, Simion Bărnuţiu care propovăduia idei progresiste, Axente Sever este eliminat din şcoală împreună cu cei 11 colegi pentru un act de răzvrătire şi este nevoit să se întoarcă în satul său Frâua, dedicându-se muncii satului.
La izbucnirea mişcării revoluţionare, Axente se găsea în Ţara Românească, la Bucureşti unde a predat în unele şcoli particulare, limbile română şi latină. Avea aici strânse legături cu alţi mari intelectuali transilvăneni ca: Timotei Cipariu, George Bariţiu, Ion Maiorescu, Simion Bărnuţiu ş.a.
Prin mijlocirea lui Aaron Florian a stabilit legături cu Societatea secretă „Frăţia” al cărei conducător era N. Bălcescu şi care, datorită respectului pe care i-l purta, l-a propus în redacţia publicaţiei „Naţiunea”.
În martie 1848 Ioan Axente îi trimite lui George Bariţiu articolul Românii să facă ce fac şi alţii  pentru a-l publica în „Gazeta de Transilvania”. În acest material autorul preciza necesitatea atragerii maselor populare în revoluţia paşoptistă, prin această atitudine situându-se pe aceeaşi poziţie cu N. Bălcescu, Avram Iancu, Ioan Buteanu, Aron Pumnul, Al. Papiu Ilarian precum şi cu Petöfi Sandor, Stephan Ludwig Roth ş.a.
Aflat în Ţara Românească, Ioan Axente s-a înscris cu cea mai mare forţă în activitatea revoluţionară, mergând prin satele din împrejurimile capitalei şi din Oltenia, unde propovăduia, cu talentul său oratoric remarcabil, ideile unei patrii puternice, fără clacă, fără iobăgie, în care să se întroneze „domnia dreptăţii” (Ion Gabor, Axente Sever – carte deschisă de istorie, cultură şi legende, Sibiu, 2001, p. 205.)
În perioada imediat următoare încheierii Revoluţiei de la 1848 s-a înfiripat tot mai mult în rândul intelectualilor ideea organizării unei asociaţii spirituale care să militeze pentru propăşirea neamului. Această idee a fost realizată la 23oct./4 nov. 1861, când a luat fiinţă, la Sibiu, ASTRA (Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român). Iniţiativa acesteia a aparţinut lui Ioan Puşcariu, Andrei Şaguna, George Bariţiu şi Timotei Cipariu, dar ea „venea să împlinească voinţa testamentară a marelui erou şi martir, a craiului munţilor, ca şi a tribunilor săi, Axente Sever şi Simion Balint şi a tuturor marilor bărbaţi ai naţiunii” (V.V. Grecu, “Cuvânt înainte”, în ASTRA – 1861-1950, 125 de ani de la înfiinţare, Sibiu, 1987, p. 7.)
Spre sfârşitul vieţii, Axente Sever s-a retras la Braşov unde Eufrosina, soţia lui, avea mai multe neamuri. Aici se stinge din viaţă la 13 august 1906. Avea 85 de ani. A fost înmormântat la Blaj, fiind petrecut pe ultimul drum de o mulţime imensă.
Pentru cei interesaţi de cercetarea volumelor privind viaţa şi activitatea revoluţionarului şi cărturarului Ioan Axente Sever, precum şi a Revoluţiei de la 1848, consulţati fondul de carte al Bibliotecii municipale “St.L.Roth” Mediaş, din Piaţa Regele Ferdinand I, nr.1 Mediaş.

25 martie 2014           25 martie 2014 (2)

Bibliografie : Gheorghe Buşoiu,  Lucian Giura – Profiluri medieşene – Sibiu,  Editura Techno Media, 2011.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: