Leave a comment

Istorii locale : Casa Toppeltin: un monument istoric cu renume

De multe ori, renumele unui monument istoric este strâns legat şi de personalitatea proprietarului, a arhitectului sau pur şi simplu a „omului” care l-a marcat. Un astfel de edificiu, printre multe altele asemănătoare, se regăseşte şi în burgul Mediaşului pe vechea şi celebra uliţă Forkesch, şi este aproape imposibil să treacă neobservat.

Este o clădire impunătoare, ridicată în stil neoclasic cu elemente eclectice, cu o faţadă impresionantă,  construită în secolul al XVIII-lea, dar cu refaceri în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Acestea din urmă păstrează aspectul actual al casei, care din vremea respectivă a suferit doar mici modificări. Elementele de decor se regăsesc îndeosebi la ancadramentele ferestrelor, cu precădere la cele de la nivelul etajului. Dispunerea acestora pe trei axe, câte două pe laturi şi una centrală, deasupra gangului de acces, reprezintă o soluţie arhitecturală optimă pentru dimensiunea clădirii. Decorurile utilizate sunt compuse din ancadramente şi pervaze în relief, la care se adaugă câte un fronton triungiular situat în partea superioară a ferestrelor laterale de la etaj. Tot la acestea, paramentul este bogat ornamentat cu casete duble cu stucaturi în relief, dar la care, datorită degradării accentuate, este extrem de dificil de recunoscut tipul de decor utilizat. Alte elemente utilizate sunt reprezentate de patru pilaştri care flanchează atât gangul porţii, cât şi marginile clădirii. Un lucru interesant la soluţia aleasă pentru aceşti pilaştri este faptul că s-a optat pentru dimensionarea lor de la nivelul soclului şi până la cornişă, unde se regăseşte decorul capitelului.

Însă, pe lângă frumuseţea arhitecturală a edificiului, renumele său se datorează în primul rând personalităţii lui Laurentius Toppeltinus. Acesta a fost un erudit sas, născut la Mediaş în anul 1641, care şi-a desăvârşit studiile la prestigioasele Universităţi europene din Padova, Altdorf şi Roma. După finalizarea studiilor revine în Transilvania unde îl regăsim ca profesor, dar ulterior va începe un nou periplu prin Germania şi Franţa, unde va susţine numeroase conferinţe ştiinţifice de popularizare a istoriei transilvane, îndeosebi a saşilor şi românilor. În această perioadă va obţine la Lyon (Franţa) titlul de doctor în ştiinţe, cu lucrarea sa celebră: Origines et occasus Transylvanorum. Printre multe alte lucrări scrise de Toppeltinus, aceasta rămâne principala sa operă, care cuprinde informaţii referitoare la originea, limba, religia şi obiceiurile locuitorilor Transilvaniei. Din păcate, eruditul medieşean se stinge din viaţă în anul 1670, la vârsta de doar 29 de ani, într-o perioadă de plin avânt creator.

Cu toate acestea, renumele său a dăinuit peste veacuri, inclusiv casa sa natală şi-a păstrat neschimbat numele, chiar dacă de-a lungul secolelor a avut mai mulţi proprietari sau a suferit modificări, refaceri, resconstruiri. Astăzi o cunoaştem la fel: Casa Toppeltin.

Viorel ŞTEFU
Muzeul Municipal Mediaş

 DSCN5203      DSCN5195       DSCN5196   DSCN5197                               DSCN5199

 Bibliografie:

Gheorghe Buşoiu, Lucian Giura – „Profiluri medieşene”, vol. 2, Sibiu, 2011.

Alexandru Avram – „Topografia monumentelor din Transilvania. Municipiul Mediaş. Centrul Istoric”, Sibiu, 2006.

Alexandru Avram, Lucian Giura – „Mediaş”, Bucureşti, 1985.

Hansotto Drotloff, Günter E. Schuster – „Mediasch. Ein historischer Streifzug durch die siebenbürgisch-sächsische Stadt an der Kokel”, Sibiu, 2009.

Ştefan Ionescu – „Mediaş. Monumente medievale”, Sibiu, f.a.

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: