Leave a comment

George Puşcariu – “Vis cu luna”

PuscariuGeorge Puşcariu „Arlechin de şapte zile”, Braşov, Editura ETIOS, 2ooo.

VIS CU LUNA

Strigătele mă sugrumă ?
Dă tăcerea să se-afunde,
Temniţele se întreabă
Din adâncuri le răspunde .

Apa revărsată-n glezne
Saltă ca un bici întoarsă.
Şobolanii se-mbăiază;
Doamne, iadul se revarsă ?

Dar cămaşa mai curată
Şi mai rece ca o brumă
Ochii mei sunt tot mai limpezi i
Doar vedenii-n cer de humă.
Printre bârne de fereastră
Zboară coasa să străpungă
Peste mirişti, peste toate
Luna e rănită-n strungă.

De-ar putea să mă ridice
De m-aş ridica adică
Precum trista ei maree
Te-aş strivi ca pe-o furnică.

Te-a iubit adolescentul,
Eşti o minimă făptură
Recitam pe-atuncea versuri
Astăzi eşti o-njurătură.
Lună dragă, dragă lună,
Hai trezeşte-te din boală
Şi condu-mă iar în vise
Te visez mereu mai goală.

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: