Lisa See – “Floare-de-Zăpadă şi evantaiul secret”

floare de zapada
Lisa See  “Floare-de-Zăpadă şi evantaiul secret”, Bucureşti, Editura RAO, 2008.

“Floare-de- Zăpadă şi evantaiul secret” este o poveste impresionantă, dar tristă, dintr-o cultură şi civilizaţie asiatică,  China secolului al XIX-lea, plină de tradiţii şi obiceiuri străvechi, în care condiţia femeii şi a fetelor este foarte diferită de a europencelor, adică nu valorează nimic.
Încă de la frageda vârstă de 6-7 ani fetele sunt supuse legării picioarelor, oasele sunt rupte pentru a le fi aşezate apoi la loc după aceea, şi toate acestea pentru a avea “crini aurii perfecţi” în vederea unei căsătorii cât mai bune (cu cât talpa piciorului este mai mică, cu atât mai bună va fi căsătoria), procedeu destul de grav, întrucât o fată din zece moare în urma infecţiei.
Floare-de-Crin şi Floare-de-Zăpadă sunt două fetiţe de aceeaşi vârstă, care au o relaţie de prietenie stabilită prin tradiţie de către părinţi, printr-un contract, sunt laotong, adică au în comun toate cele opt elemente pentru a putea fi suflete pereche pentru toată viaţa.
Deşi provin din medii social diferite, cele două fete se vor căsători în nişte familii bune şi mai puţin bune, prima într-o familie de oameni bogaţi şi de vază, poziţia ei întărindu-se mai ales când dă naştere unor băieţi şi o fată, iar cealaltă, Floare-de-Zăpadă va nimeri într-o familie mai săracă, de măcelari, în care soţul ei o bate mereu, îi mor cinci copii, o viaţă în care norocul  nu a prea fost de parte ei.
De-a lungul vieţii, protagonistele noastre trec prin multe întâmplări, trădări, secrete, febră tifoidă, moarte, lupte, răscoală, o lume în care supravieţuirea în sărăcie este esenţială, dar prietenia celor două “surori” şi a evantaiului cu scrisul NU SHU – un limbaj ascuns al femeilor din China, este mai presus decât toate aceste greutăţi ale vieţii.
Finalul cărţii este extraordinar, când Floare-de-Crin a ajuns la vârsta când “şade în tăcere”, a rămas ultima supravieţuitoare, şi îşi dă seama că nu a înţeles nimic despre iubirea din adâncul inimii, deşi toată viaţa a căutat şi a tânjit după dragostea de care nu a avut parte niciodată în familia ei, decât din partea surorii ei laotong, sufletul ei pereche.

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s