Leave a comment

Aniversare : 120 de ani de la naşterea savantului sas Hermann Oberth, unul din părinții fondatori ai rachetei și astronauticii

Succesele spectaculoase înregistrate pe plan mondial în domeniul cuceririi spaţiului cosmic sunt rezultatul direct al eforturilor depuse de savanţi, cercetători, constructori şi tehnicieni din toată lumea în scopul creării unor vehicule capabile să învingă forţa de gravitaţie a Pământului.

Fundamentarea ştiinţifică a principiilor privitoare la construcţia şi funcţionarea rachetelor a făcut ca, într-un timp scurt, acestea să devină mijloacele tehnice cele mai adecvate pentru realizarea zborurilor spaţiale de astăzi.
Istoria universală a ştiinţei şi tehnicii menţionează la loc de frunte, pe lângă multe alte celebrităţi, şi numele lui C. Hass, I. Românul, Alexandru Ciurciu, H. Coandă, Hermann Oberth, Elie Carafoli şi alţii, iluştri reprezentanţi ai ţării noastre în domeniul teoriei zborului spaţial, construcţiei şi experimentării de dispozitive reactive sau rachete, personalităţi ale căror capacităţi creative au contribuit la acumularea impunătorului patrimoniu de cunoştinţe teoretice şi practice pe baza cărora omul a făcut primii paşi în cosmos cu peste patru decenii şi jumătate în urmă.

Dar, oraşul Sibiu, nu rămâne şi oraşul visurilor de copilărie şi de tinereţe ale eroului nostru. Dr. H. Oberth este solicitat şi investit cu conducerea Spitalului sighişorean. Este oraşul situat pe râul Târnava Mare, cu Şcoala din Deal, cu Turnul cu ceas cu figurine etc., etc., localitate în care tânărul Hermann avea să se formeze ca om de ştiinţă.

Primul contact cu astronomia datează de la vârsta de 12 ani, când acesta abandonează cărţile lui Jules Verne (De la Pământ la Lună, Călătorie în jurul Lumii), combătând, pe cale matematică, teoria scriitorului francez.

În mai 1912, H. Oberth obţine diploma de bacalaureat; era vremea când pentru tânărul sas un lucru era cert – zborul către stele era realizabil din punct de vedere tehnic. În anul 1914, deduce primele formule matematice printre care şi ecuaţia fundamentală a zborului rachetelor. Rănit pe frontul de est, Hermann este internat la Spitalul sighişorean. Aici, sergentul H. Oberth studiază problemele de medicină spaţială, utilizarea scopalaminei în reconstituirea stării de imponderabilitate.

În 1917, proiectează prima rachetă de mare distanţă din lume, având drept combustibil alcool şi oxigen lichid; distanţa de zbor calculată însuma 300 de kilometri. În ultimul an al conflagraţiei mondiale se căsătoreşte cu Mathilde Hummel. La un an după căsătoria lor se naşte cel care, în memoria bunicului, avea să fie botezat Julius.
În anul 1919, Oberth reia studiul universitar, optând pentru matematică şi fizică şi nu pentru medicină, aşa cum dorea tatăl său. Primul semestru îl urmează în oraşul de pe malul Someşului, în străvechiul Cluj, continuă studiile la Budapesta, München, Göttingen şi Heidelberg, stăpânit de un singur gând: posibilitatea realizării unor zboruri spaţiale.( Myss, Walter, Lexicon…, 1992, p. 374.)

Revine în ţară, în Transilvania, la Sighişoara şi îl aflăm pe Oberth în calitate de dascăl, în învăţământul sighişorean, predând matematică şi fizică. Este perioada în care stabileşte o strânsă şi bogată corespondenţă cu un alt mare înaintaş al ştiinţei aerospaţiale, rusul K.E. Ziolkowsky.

Se transferă la Mediaş, la Liceu „Stephan Ludwig Roth”, unde va preda aceleaşi îndrăgite discipline – fizică şi matematică. Legăturile cu oamenii de ştiinţă în domeniu se intensifică; are loc un bogat schimb de opinii pe probleme ştiinţifice cu savantul american R. Goddard care-i trimite propria-i lucrare: O metodă de a ajunge cât mai sus.
La 23 iunie 1930, Hermann Oberth primeşte Brevetul de autor pentru primul său motor de rachetă („Motorul conic”), experimentat cu succes pe bancul de probă.
În perioada crizei economice, în urma unei audienţe la regele Carol al II-lea al României, obţine permisiunea de a experimenta în atelierele Şcolii militare de aviaţie din Mediaş.

Continuând cercetările la Mediaş, Oberth concepe şi realizează o rachetă nouă, de dimensiuni impresionante (24 metri înălţime şi o greutate de 3,5 tone), ce folosea ca şi combustibil alcoolul şi oxigenul lichid, destinată pentru zboruri de până la 1000 de kilometri. Lipsa oxigenului lichid determină întreruperea cercetărilor.
După apariţia lucrării Oamenii în spaţiul cosmic (apărută în opt limbi de circulaţie) în care sunt descrise noi proiecte şi propuneri pentru exploatarea spaţiului cosmic, în anul 1955 pleacă în S.U.A., la Redstone Arsenal (mai târziu George Marshall Space Center, de pe lângă NASA) unde activează alături de Wernher von Braun la programul spaţial american. La scurtă vreme după sosirea sa pe pământul american, primeşte Premiul Pendray oferit de American Rocket Society.

În cursul anului 1958 revine la Führt, alături de familia sa, se pensionează, dar continuă cercetările. La 19 septembrie 1963, Deutsche Raketen-Gesellschaft e.V. îşi schimbă numele în Hermann Oberth-Gessellschaft e.V., care devine o societate de astronautică cu caracter internaţional; scopul societăţii îl reprezenta cercetarea şi exploatarea spaţiului cosmic în scopuri paşnice.
Lui Hermann Oberth îi revine meritul incontestabil de a fi proiectat notorul conic cu combustibil lichid, cel care a deschis poarta spaţiului cosmic şi de a fi definitivat calculele necesare producţiei lui.

În lucrările sale, Oberth a prevăzut necesitatea folosirii în călătoriile spaţiale a fenomenelor parapsihologice. Fără excepţie, toate lucrările ştiinţifice ale lui H. Oberth, invenţiile şi studiile sale sunt deopotrivă bunuri naţionale şi internaţionale şi ele au fost în multe cazuri decisive în procesul de a pătrunde în spaţiile de dincolo de pământ.
Activitatea-i de excepţie nu rămâne fără urmări: la Feucht (Germania) şi la Mediaş (Knall, Helmuth Julius, „Aspecte din activitatea lui Hermann Oberth ca profesor la Liceul Stephan Ludwig Roth din Mediaş (1925-1958), în: “Liceul Stephan L. Roth. Fragmente istorice”, Editura Crisserv, Mediaş, 2004, p. 72-88.), după ce în timpul vieţii sale Universitatea clujanenă, îi conferă titlul de Doctor Honors Causa, ( Oprişiu – Mariş, I., “Mic dicţionar”…, N-O, p. 124.) sunt inaugurate două muzee memoriale. Tot atunci, la Muzeul tehnic din Bucureşti, se inaugura o secţie de astronautică care-l avea protagonist.
De-a lungul vieţii s-a bucurat în toată lumea de înaltă preţuire, primid numeroase merite şi distincţii în ţară şi străinătate.

Chiar la Sibiu, în semn de omagiu, Facultatea de inginerie îi poartă numele savantului sas.
Se stinge din viaţă, la Feucht, la venerabila vârstă de 96 de ani,

Bibliografie : Gheorghe Buşoiu,  Lucian Giura – Profiluri medieşene – Sibiu,  Editura Techno Media, 2011.

Hermann oberth        hermann oberth 1          hermann oberth 2

Celor interesaţi de cercetarea volumelor  despre savantul Hermann Oberth, consultaţi fondul de carte existent al Bibliotecii municipale Stephan Ludwig Roth din Piaţa Regele Ferdinand I, Nr.1, Mediaş.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: