Istorii locale : Şcoala Piariştilor sau casa Guggenberger

foto 012          foto 004

Una dintre cele mai spectaculoase edificii din centrul vechi al Mediaşului este reprezentată de clădirea situată pe latura de vest a P-ţei Regele Ferdinand I, la numărul 15. Acest aspect este accentuat şi de dimensiunea mai mult decât impozantă faţă de celelalte case învecinate, fiind una dintre cele mai mari construcţii civile din zona centrală.

Clădirea a fost ridicată în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, peste locul a două case vechi din perioada evului mediu. Planul construcţiei este dreptunghiular, cu latura lungă dispusă spre piaţă, fiind compusă din patru nivele: subsol, parter şi două etaje. Faţada este compartimentată în nouă axe, delimitate prin pilaştri cu baza înaltă şi finalizaţi cu capitel în stil doric. Numeroase elemete decorative sunt dispuse, în stucatură, deasupra şi în parapetele ferestrelor, sub forma unor panouri umplute cu ghirlande vegetale şi motive florale. Singura cale de acces în clădire se realizează printr-un gang de mari dimensiuni, alcătuit din patru travee boltite. Pe laturile acestuia se regăsesc două scări boltite în stil „a vela” şi cu decoruri din stucaturi.
Din punct de vedere al stilului arhitectonic şi decorativ, întregul ansamblu este „o mărturie a unui stil ponderat, caracteristic barocului transilvănean” după cum afirma şi cercetărtorul sibian Alexandru Avram.

Din păcate nu se cunoaşte cu exactitate data ridicării construcţiei. În literatura de specialitate sunt întâlnite numeroase informaţii cu privire la acest aspect. Unele dintre acestea menţionează anul 1710, unii cercetători amintesc anul 1733, iar alţii înclină spre 1740. Ceea ce ştim cu certitudine este că în anul 1750, clădirea era deja construită şi apărea marcată pe planul Mediaşului întocmit de către căpitanul Hauptmann Theumern. Însă, acest plan a fost realizat sub forma unei copii după cel realizat anterior de Johann Konrad von Weiss, în anul 1736, deci o plasare a ridicării edificiului în primele decenii ale secolului al XVIII-lea, pare mult mai plauzibilă.

Încă de la începuturile sale clădirea a avut un scop nobil, fiind utilizată de către călugării piarişti stabiliţi la Mediaş. Acest ordin călugăresc era profilat în epocă pe răspândirea învăţământului laic şi religios, prin urmare a destinat întreaga clădire acestui scop, fapt de la care se va păstra până în zilele noastre una din denumirile clădirii şi anume cea de: Şcoala Piariştilor.

Ulterior, către sfârşitul secolului al XVIII-lea (1790-1794), edificiul va intra în proprietate particulară, fiind achiziţionat de către negustorul medieşean Fritz I. Guggenberger. De renumele şi istoria acestei familii se va bucura şi această casă în perioadele următoare, când întregul parter a fost transformat (adaptat) în spaţii comerciale şi magazine. Către sfărşitul secolului al XIX-lea, mai exact în anul 1899, aici a fost deschis unul dintre cele mai vechi ateliere fotografice de la Mediaş, care a funcţionat până în anul 1929. Dintre membrii familiei Guggenberger care s-au remarcat in domeniul fotografiei au fost fraţii Hans şi Friedrich, dar şi soţia lui Hans, Ida. Această perioadă îndelungată de activitate a atelierului foto se remarcă prin cel mai mare număr de imagini şi reprezentări ale Mediaşului, păstrate sub diferite forme (fotografii, ilustrate, cărţi poştale etc.) până în zilele noastre, fapt care a contribuit şi la notorietatea clădirii în perioada respectivă.

Aşadar, istoria acestui edificiu este legată într-un mod covârşitor de proprietarii săi. A fost axată şi utilizată pentru învăţământ în secolul al XVIII-lea, apoi a fost adaptată comerţului, iar în prima jumătate a secolului al XX-lea devine un renumit atelier fotografic. Însă toate aceste aspecte au contribuit într-un mod elegant la faima, popularitatea şi reputaţia acestei construcţii.

Viorel ŞTEFU
Muzeul Municipal Mediaş

foto 005      foto 006
Bibliografie:

Alexandru Avram – „Topografia monumentelor din Transilvania. Municipiul Mediaş. Centrul Istoric”, Sibiu, 2006.
Gheorghe Buşoiu, Lucian Giura – „Profiluri medieşene”, vol. 1, Sibiu, 2011.
Alexandru Avram, Lucian Giura – „Mediaş”, Bucureşti, 1985.
Eugenia Greceanu – „Monumente medievale din Mediaş”, Bucureşti, 1968.
Hansotto Drotloff, Günter E. Schuster – „Mediasch. Ein historischer Streifzug durch die siebenbürgisch-sächsische Stadt an der Kokel”, Sibiu, 2009.
Ştefan Ionescu – „Mediaş. Monumente medievale”, Sibiu, f.a.

 

Advertisements

3 Comments Add yours

  1. foarte interesant si instructiv! multumesc mult

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s