Aniversare Ilarie Chendi, critic şi istoric literar

ilarie chendi 001    ilarie chendi 011
Bustul şi placa comemorativă din curtea Casei Parohiale din comuna Dârlos.

Începuturile criticului şi istoricului literar Ilarie Chendi sunt strâns legate de Mediaş şi ţinutul Târnavelor. Raporturile lui cu această parte a Transilvaniei constau, pe de o parte, în faptul că mulţi din strămoşii săi au fost preoţi în unele sate din acest perimetru, iar pe de altă parte în aceea că scriitorul s-a născut şi şi-a petrecut copilăria ori a studiat la şcoli din acest colţ de ţară (Mircea Popa, Ilarie Chendi, Editura Minerva, Bucureşti, 1973, p. 9.)
Criticul Ilarie Chendi s-a născut la 14 noiembrie 1871 în Dârlos, la 5 km distanţă de Mediaş. Chendi a avut o copilărie extrem de grea, pierzându-şi mama când avea doar nouă luni fiind nevoit astfel să crească la bunicii dinspre mamă, la Bandul de Câmpie. Făcea însă dese vizite la Dârlos sau la Şaroşul pe Târnave. După studiile primare făcute în satul bunicilor, la Band, urmează un an la Gimnaziul Luteran din Mediaş. Înscrierea la această şcoală se face la dorinţa tatălui său de a-şi vedea fiul făcând şcoala nemţească şi apoi, pentru că era mai aproape şi putea să vină sâmbăta acasă.
După primul an, Ilarie Chendi este mutat la Liceul German din Sighişoara unde a urmat clasele a II-a – a VIII-a, între 1884-1891. Tatăl său ar fi vrut ca şi fiul său Ilarie să intre în tagma preoţească, înscriindu-l, împotriva voinţei sale, la Seminarul Teologic sibian. unde se dedică cu trup şi suflet activităţilor culturale. Începe o promiţătoare muncă de creaţie, scriind poezii, apoi proză, făcând totodată parte din corul seminarului. Cu acest cor a realizat mai multe deplasări în localităţi transilvănene ca: Orăştie, Bistriţa, Sebeş, Blaj, Târnăveni, Mediaş etc. În paralel joacă şi în piese de teatru.
Ilarie Chendi a debutat în literatură cu câteva poeme publicate în revistele „Musa” şi „Minerva” din Sibiu. Şi-a încercat condeiul şi în proză, publicând în revistele „Musa” şi „Telegraful Român”, dar, ca şi poeziile, nuvelele sunt încercări modeste, de care criticul şi-a dat seama, părăsind această pistă. Prin urmare, se dedică cu toată forţa criticii literare, făcându-şi debutul cu articolul Idealism şi naturalism în arta poetică, apărut în „Musa”, în 1892.
Începând cu anul 1895, Ilarie Chendi îşi continuă studiile la Universitatea din Budapesta iar după terminarea perioadei budapestane, vine în Ardeal şi, în acelaşi an, trece în România. Traversarea Carpaţilor se face prin Vama Cucului, un ajutor în acest sens dându-i Iosif Goga, tatăl poetului de la Răşinari.
În acelaşi an al ajungerii la Bucureşti, 1898, Ilarie Chendi se angajează ca bibliotecar la Biblioteca Academiei Române. Paralel cu munca de bibliotecă, timp de 15 ani, până la dispariţia sa, desfăşoară o febrilă activitate de critic şi istoric literar. Numele său, în primii 13 ani ai secolului XX, este întâlnit în cele mai multe reviste literare ale ţării, ca: „Pagini literare”, „Sămănătorul”, „Luceafărul” (toate din Bucureşti), „Telegraful Român”, „Tribuna” (ambele din Sibiu), „Libertatea” din Orăştie etc.
Ilarie Chendi se stinge din viaţă la 25 iunie 1913, la foarte scurt timp după decesul bunului său prieten Ştefan Octavian Iosif. Meritele lui Chendi pe tărâmul istoriei şi criticii literare au fost recunoscute de unii dintre cei mai însemnaţi cronicari ai vremii, dintre care amintim pe: N. Iorga, G. Călinescu, Ş. Cioculescu, Eugen Lovinescu ş.a.
Au cinstit memoria valorosului critic şi cercetători din generaţia următoare şi chiar unii care s-au ridicat din acest perimetru transilvan. Astfel, Olimpiu Boitoş (născut la Blăjel, jud. Sibiu) a publicat în revista „Transilvania” din Sibiu, articolul În amintirea lui Ilarie Chendi, Ioachim Crăciun (consătean cu Ilarie Chendi), profesor la Universitatea din Cluj, specialist în bibliologie, bibliografie şi biblioteconomie, a publicat, în revista „Societatea de mâine”, un medalion Ilarie Chendi, cu prilejul dezvelirii plăcii comemorative, în 1926, aplicată pe casa criticului din satul Dârlos în anul 1924 purtând următorul text: „În amintirea nepieritoare a lui ILARIE CHENDI, valorosul critic literar şi ziaristul luptător pentru întregirea neamului, născut în această casă la 14 noiembrie 1871 şi decedat la 25 iunie 1913 în Bucureşti. S-a aşezat această piatră comemorativă ca un simbol al recunoştinţei naţionale de către MINISTERUL CULTELOR ŞI ARTELOR la anul 1924”.
Urmând exemplul înaintaşilor, şi redactorii revistei „Lanuri” (Mediaş, 1933-1939) au luat iniţiativa ridicării unui bust pentru apreciatul scriitor. În vederea realizării acestui obiectiv cultural ei au lansat un apel intitulat: Chemarea revistei Lanuri către iubitorii de cultură românească pentru ridicarea unui bust criticului Ilarie Chendi la Mediaş ( Gh. Buşoiu, Contribuţii la istoricul presei româneşti medieşene, în Contribuţii la istoricul presei medieşene, Mediaş, 2003, p. 129.).
Concluzionând cele de mai sus, putem afirma cu certitudine că meritele lui Ilarie Chendi pe tărâmul publicisticii, a criticii şi istoriei literare sunt incontestabile. De altfel, toate istoriile literaturii ale secolului XX nu l-au putut şi nu-l pot ocoli, pana acidă a scriitorului declanşând opinii şi controverse demne de luat în seamă.

Bibliografie : Gheorghe Buşoiu,  Lucian Giura – Profiluri medieşene – Sibiu,  Editura Techno Media, 2011.

chendi ilarie chendi - mircea popa      ilarie chendi - eminescu

Celor interesaţi de studierea cărţilor privind viaţa şi activitatea criticului şi istoricului literar Ilarie Chendi, consultaţi fondul de carte al Bibliotecii municipale St.L.Roth Mediaş din strada Regele Ferdinand I, Nr.1, Mediaş.

Alte lucrări semnate prof. Gheorghe Buşoiu despre istoricul şi criticul literar Ilarie Chendi găsiţi aici:

https://andreeabooks.wordpress.com/2014/06/23/insemnari-ale-unui-critic-olimpiu-boitos-despre-un-alt-critic-ilarie-chendi-2/

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s