Leave a comment

Aniversare George Togan, istoric medieşean

Spirit enciclopedic cu preocupări în varii domenii ale vieţii cultural-ştiinţifice, cărturarul George Togan s-a născut la 4 decembrie 1910 în Mediaş, ca al patrulea din cei şapte copii ai familiei Togan. Această familie este una din cele mai vechi familii medieşene, care-şi pierde rădăcinile în străfundurile istoriei. De altfel, de multe ori în convorbirile cu diferite persoane, când era întrebat câţi ani are, George Togan răspundea invariabil: „Am 500 de ani.”, vrând să arate astfel că numele de „Togan” poate fi întâlnit în documente având vechime de circa cinci secole.

Primele cunoştinţe le-a dobândit la Şcoala maghiară de pe Zeckesch, apoi la Liceul german „„St. L. Roth””, unde i-a avut ca profesori pe: Hermann Oberth, Otto Folberth şi pe Schuster Dutz, după care îl găsim ca student al Facultăţii de Drept din Bucureşti ( a urmat doar doi ani), unde desfăşoară o bogată activitate de publicist în următoarele ziare şi reviste. „Universul”, „Curentul”, „Vremea”, „Adevărul literar şi artistic”, „România Nouă”, „Gazeta Sibiului”, „Unirea Poporului” etc. Stabilit la Bucureşti a lucrat ca redactor la ziarele „Adevărul” şi „Dimineaţa” între anii 1930-1934.
Experienţa acumulată ca gazetar i-a prilejuit lui G. Togan editarea „Gazetei Mediaşului” în 1937, urmată de „Vocea Târnavelor” şi „Mureşul”, apărute între anii 1937-1941.
În anul 1951 a venit ca muzeograf la Muzeul Municipal Mediaş, la secţia de istorie, înscriindu-se cu patos în căutarea şi descoperirea unor urme privind viaţa şi civilizaţia moşilor şi strămoşilor. În anul 1970, George Togan s-a retras la pensie, dar numai administrativ, pentru că până la dispariţia sa, în februarie 2003, a desfăşurat o intensă activitate culturală şi ştiinţifică.

George Togan, din cei mai fragezi ani îşi va orienta preocupările în direcţiile: istorie, în special cercetări arheologice în perimetrul celor două Târnave, literatură şi o laborioasă muncă de popularizare a istoriei locale, a descoperirilor arheologice pe terenul localităţii medieşene şi al multor sate şi comune din împrejurimi. Ca arheolog a făcut timp de 35 de ani cercetări în peste 60 de aşezări din zona amintită şi a condus şantierele arheologice din Boarta, Mediaş, Şeica Mică, Dumbrăveni, Copşa Mică, Gogan, Bahnea. Rezultatele acestor cercetări au fost publicate în revistele de specialitate din Bucureşti, Sibiu, Alba Iulia, Cluj-Napoca, Zalău, Oradea etc. Aici mai trebuie menţionat că, în calitate de arheolog, George Togan a semnalat „Cultura Bratei” (în 1958) şi a descoperit „Cultura Mediaş” (în 1971). „Cultura Bratei” este foarte însemnată pentru continuitatea poporului român pe aceste meleaguri, iar „Cultura Mediaş” are o vechime de peste 3000 de ani, făcând parte din prima epocă a fierului. Toate descoperirile arheologice au făcut obiectul Repertoriului arheologic al bazinului Târnavelor care cuprinde cercetările întreprinse cu indicaţii topografice precise, cu descrieri clare de materiale, cu concluzii certe ce se pot obţine de la prima formă de analiză, cu utilizarea întregii bibliografii mai noi sau mai vechi.

Istoria locală a fost marea pasiune a lui George Togan, condus fiind de învăţăturile a doi istorici latini: Quintilian, care arăta că istoria trebuie „povestită” şi nu doar „dovedită” şi Tacit, după care „sarcina” principală a istoriei este să nu fie trecute sub tăcere virtuţile oamenilor.

Făcând cercetări în arhivele şi bibliotecile din ţară, beneficiind de cunoaşterea limbilor latină, germană, maghiară, apoi în instituţii similare din München, Viena şi Budapesta, a identificat documente originale de primă atestare istorică, după cum urmează: Mediaş – 700 de ani (în 1967); Dumbrăveni – 600 de ani (în 1974); Luduş – 600 de ani (în 1973); Cetatea de Baltă – 800 de ani (în 1977); Târnăveni – 700 de ani (în 1978), Sighişoara şi Agnita, ambele cu câte 700 de ani (în 1980).
Cu ocazia aniversărilor respectivelor localităţi, istoricul George Togan a scris şi monografiile: Istoria oraşului Dumbrăveni, Istoria Cetăţii de Baltă, Istoria oraşului Târnăveni, Istoria oraşului Mediaş, 1968 (mss.).

În ultimele trei decenii ale secolului trecut, George Togan a publicat în diverse publicaţii, dar mai ales în ziarul „Tribuna Sibiului”, mai multe articole legate de unele evenimente şi personalităţi: a publicat astfel despre marele revoluţionar Axente Sever, despre epopeea în limba latină a lui C. Schesaeus, Ruinae Panonicae, despre evenimentul de la 1 Decembrie 1918, cu referiri la oraşul Mediaş. Editarea de cărţi a fost, de asemenea, o preocupare constantă a lui George Togan scriind numerose cărţi despre diferite evenimente istorice.
Ca să vă povestesc şi o întâmplare hazlie despre istoricul George Togan care era foarte spiritual. Când cineva îi spunea:
„– D-le Togan, vedeţi că o să vă mai caut.
– Vezi, ai grijă să vii până nu mă mut”, spunea, zâmbind şugubăţ, cărturarul.
Cei care nu ştiau despre ce este vorba luau lucrul în serios şi-l întrebau:
„– Da’ aveţi de gând să vă mutaţi?
– Da. În deal, unde să mă mut?” Şi făcea semul către partea unde se află cimitirul.
În februarie 2004, într-adevăr George Togan „s-a mutat” în cimitir, dar, cei care l-au cunoscut, prieteni şi apropiaţi, îl vizitează, aducându-i prinosul lor de recunoştinţă. El nu „s-a mutat” din inimile acestora.

Acesta a fost istoricul, cercetătorul, publicistul George Togan. A făcut de toate. La începuturile vieţii sale, a fost, ca şi părinţii, moşii şi strămoşii săi, agricultori. Apoi a urcat pe scara vieţii sociale, pătrunzând în domeniile istoriei, publicisticii şi culturii, domenii pe care nu le-a trădat până în ultima clipă a vieţii sale. Rezultatele muncii sale asidue au fost pe măsură.

În 5 octombrie 1992, prin Hotărârea nr.30/1992 Consiliul Local al Municipiului Mediaş îi atribuie post mortem titlul de „Cetăţean de onoare” al oraşului Mediaş pentru contribuţia deosebită aduse în domeniul Culturii.

Bibliografie : Gheorghe Buşoiu,  Lucian Giura – Profiluri medieşene – Sibiu,  Editura Techno Media, 2011.

togan george                        001

Volumele istoricului George Togan le găsiţi în fondul de carte al Bibliotecii municipale St.L.Roth Mediaş şi le puteţi lua acasă sub formă de împrumut.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: