Aniversare Conrad Michael von Heydendorff cel Tânăr, o personalitate de exceptie dintr-o familie de vaza din Mediaş

michael conrad
Conrad Michael von Heydendorff cel Tânăr se naşte la 7 aprilie 1769 provenind dintr-o veche familie de patricieni. Din rândurile acesteia s-au ridicat de-a lungul vremii numeroase personalităţi, care începând cu mijlocul sec. al XVII-lea şi până la sfârşitul sec. al XIX-lea, au hotărât, de la înălţimea funcţiilor lor de conducere, destinele comunităţii oraşului Mediaş.

Primul Heydendorff, Samuel Conrad, a sosit în oraşul de pe Târnavă din Bistriţa, pe la mijlocul sec. al XVII-lea. Se pare că familia sa provenea dintr-un anume Dionysius Conrad, care în sec. al XVI-lea a ajuns din Nürnberg pe meleaguri transilvane ca mercenar în timpul luptelor dintre Ferdinand I şi Ioan Zapolya. Un urmaş a al lui Dionysos, Andreas Conrad, primarul Bistriţei, a fost înnobilat în 1613, de către Gabriel Báthory, în urma cuceririi cetăţii Tokay, pentru fapte deosebite de vitejie. Un nepot de-al mai sus pomenitului primar, Samuel Conrad (1647-1772), părăsindu-şi oraşul natal, Bistriţa, mult încercat de repetate jefuiri şi molime, s-a stabilit la Mediaş. Cu un puternic simţ al datoriei faţă de comunitate, Samuel şi-a pus talentul şi calităţile de administrator în slujba acesteia, ocupând de-a lungul anilor mai multe funcţii în conducerea oraşului. A fost pe rând notar, senator, judecător, primar  şi consilier gubernial. După ce în 1690 s-a evidenţiat în conflictul dintre Imre Tököly şi prinţul Ludovic de Baden, împăratul Leopold I i-a conferit titlul de cavaler „von Heydendorff”. Mai târziu, unul din ginerii lui Samuel, judecătorul din Nocrich, Michael Breckner, va fi înnobilat cu titlul „von Brukenthal”, titlu moştenit de către fiul său, Samuel von Brukenthal, guvernatorul de mai târziu al Transilvaniei.

Lui Samuel îi urmează Daniel Conrad von Heydendorff (1705-1777), care între 1752-1774 ocupă funcţia de primar şi de judecător al oraşului. Fiul său, Michael von Heydendorff cel Bătrân, este fără îndoială cel mai important reprezentant al acestei familii. Ocupând atât funcţii în administraţia locală (notar, senator, judecător şi primar), cât şi în gubernia transilvană, a influenţat puternic dezvoltarea politicii în zonă. Din căsătoria sa cu Katharina Susanna von Hannenheim rezultă trei copii, care ating vârsta adultă: Susanna (1771-1822), Johann Peter (1765-1836) şi Daniel Stephan Michael (1769-1857). Din jurnalul acestuia din urmă aflăm multe despre condiţiile de trai ale sale şi ale familiei sale, despre evenimentele din Mediaş şi din Transilvania din timpul vieţii sale.

Michael cel Tânăr urmează mai întâi şcoala din Mediaş, apoi cea din Sibiu. După absolvire intră ca funcţionar în Cancelaria gubernială din Sibiu. În 1792 întreprinde o călătorie de mai multe luni la Viena, pentru a cunoaşte mai îndeaproape oraşul şi administraţia publică. Impresiile puternice lăsate de oraş sunt notate detaliat în 240 de pagini ale jurnalului său.

În 1799 Michael ocupă postul de arhivar la magistratură, iar în 19 februarie 1800 se căsătoreşte cu Christine, fiica judecătorului Gottlieb Schuster. Au parte de o căsnicie îndelungată, de 57 de ani, dar şi de multă suferinţă, din 8 copii, doar fiul lor, Karl Petrus ajungând la vârsta maturităţii. Acesta va deveni mai târziu primar.

Fără îndoială că familia von Heydendorff a fost foarte bogată, dar Michael cel Tânăr s-a priceput să înmulţească averea moştenită de la înaintaşii săi. Avea numeroase ogoare, păşuni şi vii în Mediaş şi în satele din jur.

Evenimentele din 1848-1849 sunt urmărite cu înfrigurare, de către de acum vârstnicul Michael cel Tânăr. La începutul anului 1849, atunci când Mediaşul era ameninţat de o invazie a Armatei maghiare, se refugiază cu familia la Sibiu, unde i se alătură în august şi familia fiului său, Karl, care se întorcea din Bucureşti, unde fugise tot din calea luptelor. 1849 este şi anul în care Michael cel Tânăr, la 80 de ani,  se pensionează din toate funcţiile deţinute.
Se stinge din viaţă la 29 august 1857.

Sursa :
Dr. Hansotto Drotloff  “MICHAEL CONRAD VON HEYDENDORFF DER JÜNGERE“
(* 7. APRIL 1769, † 29. AUGUST 1857)

Bibliografie :

  1. Eine ausführliche Familiengeschichte bei Julius Groß, Zur Geschichte der Heydendorffischen Familie, in: „Archiv des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde“, N. F., Band 24, Hermannstadt, 1882, S. 233-364.
  2. Otto Folberth Senior, Männer der Familie Heydendorff, unveröffentlichtes Typoskript, im Archiv der Heimatgemeinschaft Mediasch in Alzenau (Archiv HG), S. 6.
  3. Eine ausführliche Würdigung in Joseph Trausch, Schriftsteller-Lexikon oder biographisch-literarische Denkblätter der Siebenbürger Deutschen, Band I, Druck und Verlag von Johann Gött & Sohn Heinrich, Kronstadt, 1868, S. 148ff; siehe auch Ela Cosma, Împăratul călător şi ardelenii în memoriile lui Michael Conrad von Heydendorff cel Bătrân (Der Reisekaiser und die Siebenbürger in den Erinnerungen des Michael Conrad von Heydendorff d. Ä.), kritische Edition und Übersetzung aus dem Deutschen von Ela Cosma, Register zusammengestellt von Simona Bala şi Ela Cosma, erschienen in der Reihe „Biografii Istorice Transilvane”, (Historische Biografien aus Siebenbürgen), Band IX, Argonaut Publishing – Klausenburg (Cluj-Napoca, Rumänien), Symphologic Publishing – Gatineau (Canada), 2015, S. 18ff.
  4. Genealogisches Archiv der Heimatgemeinschaft Mediasch.
  5. Otto Folberth hat die Texte gegenübergestellt: Eine Expedition ins Siebenbürgische Erzgebirge im Jahre 1793. Von Michael Conrad von Heydendorff dem Älteren und Michael Conrad von Heydendorff dem Jüngeren, mitgeteilt von Otto Folberth, im: „Jahrbuch Siebenbürgischer Hauskalender“, 1964.
  6. Am 5. April 1784 legte der Tagebuchschreiber einen Zettel mit folgendem Inhalt auf den Papierstapel, der seine Aufzeichnungen enthielt: „N. B. Dieses ganze Manuscript soll sehr geheim werden, und sonst Niemand [!] als einem meiner lieben Söhne, der es nach seinen Umständen am Besen besorgen kann, bleiben“. Siehe Michael Conrad von Heidendorf. Eine Selbstbiographie, herausgegeben von Dr. Rudolf Theil, in: „Archiv des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde”, Nr. 13, Heft II, Hermannstadt, 1876, S. 339.
  7. Fechsung: altösterreichischer Ausdruck für Ernte, d.i. Weinlese oder Heusammeln („Heufechsung“).
  8. Otto Folberth (1865 – 1943), praktischer Arzt in Mediasch, Vater des bekannten Publizisten Otto Folberth (1896 – 1991)

Traducere din limba germană în limba română :  Monica Veress-Váczi

jurnal conrad Volumul “Michael Conrad von Heydendorff cel Tânăr”,  Cluj-Napoca – Gatineau (Canada): Argonaut Publishing – Symphologic Publishing, 2016  ; ed. critica : Ela Cosma şi Hansotto Drotloff ; indici : Ela Cosma (2016), în varianta română şi germană, există în fondul de carte al  Bibliotecii municipale St.L.Roth Mediaş

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s