Leave a comment

Poveşti cu ştaif : De la bâlciul deşertăciunilor la refugiul modestiei (III)

poza249

După cum am scris în primele două părţi ale poveştii noastre, începând cu 28 februarie 1767 conducerea oraşului a votat o nouă Lege privind Îmbrăcămintea şi Poliţia. Legea împărţea cetăţenii Mediaşului în cinci clase sociale, în funcţie de ocupaţia capului de familie, de avere şi de statutul social. Am văzut ce articole de îmbrăcăminte erau permise şi interzise fiecărui cetăţean şi ce purtau doamnele la slujba din Duminica Paştelui din aprilie 1767.

Legea avea şi articole care priveau activitatea poliţiei. Surprinzător însă pentru cititorul de astăzi, acestea nu reglementau comportamentul în spaţiile publice, circulaţia stradală, nu priveau protecţia în faţa furturilor, sau în faţa altor delicte. Ordinul din 1767 se referă la petreceri private, mai precis numai la nunţi, deoarece Ordinul interzicea cu desăvârşire orice fel de ospeţe sau mese festive servite cu ocazia botezurilor şi înmormântărilor, indiferent de statutul social al protagoniştilor.

Reglementări ale petrecerilor cu ocazia nunţilor au mai fost şi în anul 1621, când s-a limitat numărul de mese la cel mult şase, trei pentru femei şi trei pentru bărbaţi, şi în 1698, când s-a decis ca ospăţul de nuntă să dureze doar o zi. Cu timpul se pare că aceste reguli fuseseră tot mai mult încălcate, astfel că cetăţenii oraşului s-au pomenit în 1767 cu o nouă lege, care încerca să facă ordine în acest domeniu.

Şi în articolele legii referitoare la nunţi, acestea erau diferenţiate în funcţie de clasa socială. Cei din clasa cea mai de jos nu aveau voie să invite, în afară de membrii familiei, decât încă trei perechi. Cu cât urcăm în ierarhia socială, se mai adaugă câte o pereche, astfel încât, însuşi primarului îi era permis să invite la nunta vreunui copil de-al său, pe lângă familie, doar încă şapte perechi de oaspeţi. Era fixat şi numărul de tineri dansatori participanţi la ospăţ: trei perechi în prima clasă socială, patru în a doua, şi aşa mai departe, flăcăii trebuind şi să servească la masă.

Erau clar stipulate felurile de mâncare la masă. În clasa socială inferioară se serveau trei feluri de mâncare, din cele obişnuite în astfel de ocazii, de obicei fripturi, iar la desert se permiteau doar colaci, lichiu şi fructe. La nunţile celor din clasele sociale a doua şi a treia, felurile de mâncare sunt tot trei, dar se dau mai multe detalii: fripturile sunt de vită şi în funcţie de anotimp, pot fi de porc, gâscă, raţă, sau purcel. Ospeţele celor din clasa a patra socială sunt îmbogăţite cu încă două mâncăruri săseşti, iar cei din clasa superioară au voie opt feluri de mâncare. Deserturile preparate cu zahăr, migdale şi alte ingrediente scumpe, torturile, cafeaua sunt interzise, fiind îngăduite doar dulciuri autohtone, respectiv colacii şi lichia, mai sus amintite.

Care erau pedepsele aplicate contravenienţilor acestei legi din 1767?
Cel care îndrăznea să nesocotească regulile vestimentare, trebuia să se aştepte la confiscarea pe loc a articolului de îmbrăcăminte interzis. Dacă repeta contravenţia, pe lângă confiscare, i se aplica şi o amendă de 10 sau 12 florini, şi chiar şi o pedeapsă corporală, în funcţie de poziţia sa socială. Depăşirea numărului de invitaţi la ospeţele de nuntă era pedepsită cu o amendă de 3 florini pentru fiecare pereche, iar mesele servite la botezuri şi înmormântări costau pe contravenienţi 12 florini.

Punerea în aplicare a legii şi grija ca nimeni să nu o încalce era sarcina conducătorilor de vecinătăţi şi conducătorilor de bresle. Un aspect interesant este acela că este încurajat denunţul, acesta fiind recompensat cu o treime din valoarea amenzii, denunţătorului fiindu-i păstrat anonimatul.

Ne întrebăm ce rezultate au avut aceste noi reglementări? Oare şi-au produs ele efectele, Mediaşul trasnformându-se dintr-un bâlci al deşertăciunilor într-un refugiu al modestiei? Se pare că nu. Pentru a afla, ar trebui cercetate protocoalele magistraţilor referitoare la numărul amenzilor aplicate contravenienţilor. Cronicarii şi autorii pomenesc despre lipsa oricărui rezultat în această privinţă. În calendarul popular din 1797 citim că: „În ceea ce priveşte rafinamentul comportamentului şi al obiceiurilor medieşenii se grăbesc să îi imite pe sibieni, iar luxul este cu mult mai mare ca în cele mai bune oraşe din Germania.”

Iar Carl Göllner, citându-l pe St. L. Roth spunea că: ”Până acum societatea aleasă a luat tot felul de măsuri, adesea hilare, pentru a se delimita de ceilalţi. În zadar! Săracii i-au imitat pe bogaţi în toate modele, urmând poruncile jurnalelor de modă, mai ceva ca poruncile Împăratului.”

 Dr. Hansotto Drotloff

Traducere din limba germană : Monica Veress-Váczi

Bibliografie :

1. Andreas Gräser: Umrisse zur Geschichte der Stadt Mediasch, Hermannstadt, 1862
2. Dr. Otto Folbert: Männer aus der Familie Heydendorff, MSS, Mediasch, 1936
3. Julius Groß: Zur Geschichte der Heydendorff´schen Familie, in: Archiv des Vereins fürSiebenbürgische Landeskunde, Neue Folge, Bd. 24 Heft 2, S. 286
4. Friedrich Teutsch: Geschichte der Siebenbürger Sachsen für das sächsische Volk,
Hermannstadt, 1907, II. Band, S 225
5. Dr. Peter Weber, private Mitteilung
6. Eugenia Greceanu: Die mittelalterlichen Baudenkmäler der Stadt Mediasch, Bukarest
1971, S. 24
7. Dr. Victor Werner: Mediasch in der Fürstenzeit, in: Festgabe für die Siebenbürgischen Vereine, Mediasch 1912
8. Gustav Servatius: Wohnen und Leben in Altmediasch, in: Mediasch, die siebenbürgisch-sächsische Stadt an der Kokel, Thaur b. Innsbruck, 1992, S. 103
9. Carl Göllner: Siebenbürgische Städte im Mittelalter, Bukarest, 1971
10. Volkskalender für 1797, zitiert nach G. Servatius, a.a.O., S 105

Alte articole semnate dr. Hansotto Drotloff, găsiţi aici:
https://andreeabooks.wordpress.com/istorie/

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: