Istorii locale : Biserica Romano-Catolică şi Mănăstirea franciscană din Mediaș

 

Biserica Romano-Catolică şi Mănăstirea franciscană reprezintă un alt punct de interes pe harta monumentelor medieşene. Se consideră că biserica a fost construită iniţial în stil gotic în a doua jumătate a secolului al XV-lea, cu toate că într-una din nişele corului apare zugrăvită data 1400. Planul edificiului este unul de tip sală, biserica având un cor alungit cu absidă poligonală şi o navă dreptunghiulară de mari dimensiuni (lungimea de 28 m şi lăţimea de 12,5 m). Nava prezintă o boltă semicilindrică întărită cu arce, susţinută de patru perechi de pilaştri, şi cuprinde bogate decoraţii interioare realizate în piatră şi în stucatură. Corul şi-a păstrat specificul gotic atât prin sistemul de boltire în reţea, cu nervuri, cât şi prin păstarea decorurilor de la ancadramentele uşilor şi ferestrelor. Pe latura de nord, corului îi este ataşată sacristia, deasupra căreia se ridică turnul clopotniţă al bisericii.

Monumentul a suferit modificări importante de-a lungul timpului, cele mai „vizibile” şi care dau aspectul baroc al edificiului fiind realizate în perioada anilor 1721-1742. În acest răstimp nava a fost modificată prin adăugirea unor pilaştri masivi care au permis crearea unor nişe multiple în care au fost aşezate o serie de altare baroce din lemn, bolta centrală a fost refăcută în formă semicilindrică cu penetraţii, iar pe latura de vest s-a ridicat un balcon, susţinut pe travee boltite, pentru orgă. Tot în această perioadă a fost montat şi altarul principal, o adevărată operă de artă reprezentativă pentru sculptura barocă în lemn transilvăneană, care surprinde prin bogăţia decorurilor arhitecturale şi prin atitudinea statuilor pictate.

Claustrul mănăstirii alcătuieşte în plan un dreptunghi, cuprinzând în total trei laturi, cea de-a patra fiind constituită de clădirea bisericii propriu-zise, amplasată la sud. Călugării franciscani au fost menţionaţi aici încă din anul 1444, ulterior documentele consemnând o Monasterium Megyes la 1523,  însă după adoptarea Reformei religioase franciscanii au fost izgoniţi din cetate, în anul 1556, cu ştirea şi voinţa cinstitului Sfat şi a lăudabilei comunităţi, în timpul magistratului Simon Kirschner Pellio. După instaurarea dominaţiei Habsburgice, franciscanii vor reprimi în anul 1721 biserica şi mănăstirea. Construcţiile păstrează atât elemente gotice, cât şi baroce ca urmare a refacerilor din secolul al XVIII-lea

Edificiul ecleziastic de la Mediaş cuprinde o serie de particularităţi care au similitudini cu bisericile mănăstirilor din Târgu Mureş, Teiuş sau cu actuala biserică reformată din Cluj Napoca.

Viorel Ștefu

Alte articole privind istoria orașului Mediaș găsiți aici : https://andreeabooks.wordpress.com/istorie/

Bibliografie selectivă:

Avram, A., Topografia monumentelor din Transilvania. Municipiul Mediaş.  Centru istoric, Sibiu, 2006.
Avram, A., Giura, L., Mediaş – Mic îndreptar turistic, Bucureşti, 1985.
Drăguţ, V., Arta gotică în România, Bucureşti, 1979.
Drotloff, Hansotto; Schuster, Günter E., Mediasch. Ein historischer Streifzug durch die siebenbürgisch-sächsische Stadt an der Kokel, Sibiu, 2009.
Greceanu E., Monumente medievale din Mediaş, Bucureşti, 1968.
Ionescu, Ş., Mediaş – Trasee turistice, Mediaş, 2003.
Ionescu Ș. – Mediaș. Monumente medievale, fa.
Luca, Sabin Adrian; Pinter, Zeno Karl; Georgescu, Adrian, Repertoriul Arheologic al Judeţului Sibiu. Situri, monumente istorice şi arheologice, Sibiu, 2003.

 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s