Pilula săptămânală : Scriitori sibieni şi medieşeni la mijlocul veacului trecut

DSCN7316Citind sau frunzărind suplimentul ziarului ,, Curierul” despre care am pomenit, într-unul din numerele trecute ale Tribunei, rămâi impresionat de faptul că, în deceniul al cincilea al secolului trecut, între scriitorii din Mediaș şi cei din Sibiu, existau serioase raporturi de colaborare, deşi cele două localităţi făceau parte din judeţe diferite: Mediaşul făcea parte din Judeţul Târnava Mare, iar Sibiul aparţinea judeţului cu acelaşi nume: Judeţul Sibiu. Apărut sub egida Ziarului ,,Curierul”, din oraşul de pe Cibin şi având redacţia pe str. Tribuna nr. 3, ,,Calendarul…” a acordat atenţia cuvenită mişcării literare din Sibiu şi celei din Mediaş, cu atât mai mult cu cât ambele oraşe aveau în spate o notorietate de efervescenţă literară de toată lauda : în anul 1933 se înfiinţase Cenaclul Lanuri, care a şi editat revista cu acelaşi nume, publicaţie ce s-a bucurat de descindere în mâna iubitorilor de literatură în perioada 1933-1939, iar la Sibiu, în anul 1940 s-a înfiripat Cercul literar de la Sibiu, o grupare cu un foarte mare răsunet în mişcarea literară de ieri şi de azi.

În ceea ce priveşte Ziarul ,,Curierul”, trebuie spus că forul de conducere „a dat o deosebită atenţiune literaturii, în special celei autohtone” ( pag.55 ). Drept rezultat al acestei doleanţe, a fost înfiinţat Cenaclul acestei publicaţii sibiene. Astfel, în articolul intitulat chiar „Cenaclul literar al Ziarului Curierul” se prezintă, atât nobilul ţel al constituirii acestei grupări, cât şi bilanţul activităţii trecute şi programul de viitor. Se afirmă astfel că au fost organizate 20 de şedinţe la care au participat: Lucian Blaga, prof. Ec. ( Ecaterina ?) Săndulescu, prof. Pimen Constantinescu, Paul Constant, prof. Şerban I., Radu Stanca, Cornel Regman, prof. Tănase E., prof. Dragoş Gh. ,,Pavel Bellu, prim magistrat Mihăilescu, arhitect Ionescu Silvan, Elvira Branişte, V. Periş, Enescu M., Alex. Drăghici, Ştefan Aug. Doinaş, Sanger Medianu, Col. Gh. Florescu, Nic. Smeureanu (ulterior directorul Băncii Naţionale- filiala Mediaş, n.n.), Edmond Dantes, Const. Stănescu, Voiculescu Elefterie.(pag. 55). Unele din persoanele menţionate precum: Lucian Blaga, Radu Stanca, Cornel Regman, Ştefan Augustin Doinaş au fost membrii fondatori, dar şi fervenţi colaboratori ai amintitului Cerc literar de la Sibiu, grupare care, prin deceniile următoare, a intrat definitiv şi cu deosebită forţă în panteonul literaturii noastre. Perspectiva cenaclului sibian se arăta extrem de bogată : la iniţiativa scriitorilor medieşeni se avea în vedere o şezătoare în oraşul de pe Târnava Mare, fapt ce s-a şi realizat în seara zilei de 16 decembrie 1945 cu ,,un succes desăvârşit’’( ibid.), iar, în anul 1947 cenaclul sibian avea în plan ,,numeroase şezători literare şi artistice publice, precum şi organizarea unui turneu literar în principalele oraşe ardelene” ( ibid.).

În ceea ce priveşte Mediaşul, trebuie menţionat, cu asupra de măsură, că liderul de necontestat al mişcării de aici a fost, nimeni altul decât poetul George Popa. El a fost un adevărat mentor, spiritul viu, atât pentru colegii lui de la „ Lanuri”, cât şi pentru generaţia următoare a scriitorilor medieşeni ce s-au afirmat în deceniile următoare. De altfel poetul medieşean amintit a şi fost autorul prezentării câtorva mânuitori ai condeiului medieşeni. În articolul „Poeţi şi scriitori”(sic), George Popa face o radiografie a vieţii literare din burgul de pe malul Târnavei Mari, scoţând în evidenţă îndeosebi perioada decadei 1930-1940 când,spune autorul: „viaţa literară a Mediaşului a luat forme accentuate şi realizările au trecut pe plan major” ( pag. 65 ). George Popa aduce în prim plan pe scriitorul Mihai Axente, autor al unei plachete de versuri „Pământ străbun” şi al unei schiţe de roman intitulată „Raluca”. Fostul şef al Poliţiei locale, Mihai Axente, a fost cel mai apropiat coleg al lui George Popa, care a cochetat atât cu poezia, cât şi cu proza., după cum ne-o demonstrează şi povestirea „Drum la oraş”, publicată în acest almanah. Tânărul Stelian Manta Jugureanu, despre care George Popa are cuvinte elogioase, promitea a fi un prozator de seamă, dar prozele sale, împrăştiate în diferite reviste ale momentului ca„Luceafărul”, „Flamuri”, „Crai Nou”, „Lanuri”, etc. au rămas doar la stadiul de promisiuni. Acestuia i se publică poemul „ Eu am suflet din aur, tu ai suflet din fier”.

Cuvinte de admiraţie pronunţă George Popa şi despre medieşeanul Ion Olaru Suceveanu, el însuşi iniţiatorul şi conducătorul revistei „Darul”(1935-1936), publicaţie menţionată chiar şi de George Călinescu în a sa „ Istorie a literaturii române de la origini până în prezent” apărută în anul 1941. I.O. Suceveanu, a trăit în Mediaş, unde a editat efemera revistă amintită şi unde şi-a deschis şi un atelier de reparat aparate de radio, dar şi la Sibiu unde a frecventat cenaclul literar „Orizonturi Noi” şi unde, împreună cu sibienii Radu Teodoru, Radu Stanca, Mircea Avram, Paul Constant şi alţii au scos o culegere literară. I.O. Suceveanu şi-a văzut materializate eforturile în publicarea a patru plachete de versuri după cum urmează : „De pe dealuri uitate” ( Mediaş, 1937 ), „ Vibrări” ( Mediaş, 1938), „ Fântâni pentru popas” ( Mediaş, 1939 ). „ Desfrunziri” ( Sibiu, 1948 ). Fiind absolvent al Şcolii de aeronautică din Mediaş şi specializat în aparate de zbor, poetul medieşean publică şi o carte tehnică cu titlul : „Instalaţiuni electrice la bordul avioanelor” ( Bucureşti, f.a.). Scriitorul şi-a anunţat alte două volume de versuri, un roman, un volum de schiţe şi amintiri şi o tragedie în trei acte şi un tablou, despre acestea neavând cunoştinţă dacă au apărut sau nu.

Despre tânărul Horia Lupu, deja consacratul George Popa, afirmă că acesta ,,intră tot mai mult în sferele unei poezii autentice”. În paginile,, Calendarului” pe profesorul Horia Lupu îl găsim cu două poezii : „Presimţire” şi „Iezerul”.

Un alt poet în vizorul lui George Popa este Eugen Gironda despre care poetul medieşean notează ,,Eugen Gironda ( I. Gavrilă ) este un osârduitor pe tărâmul literelor, cu începuturi promiţătoare. El îşi caută fiinţa tainică printre slove”. Dar, şi el ca şi Manta Jugăreanu, a rămas la nivelul căutărilor. Lui E. Gironda îi apare în Calendar poezia „Gândul”, după cum şi talentatul George Popa este prezent cu trei poeme : „Destin”, „Trecute frumuseţi” şi „Vânt de topit zăpezile”.

În afara comentariilor despre mişcarea literară a celor două oraşe, Sibiul şi Mediaşul, şi a creaţiilor tipărite, în paginile ,,Calendarului’’ au mai văzut lumina tiparului poezia „Scrisoare către părinţi”, o mărturie sfâşiitoare despre sentimentul înstrăinării, autorul ei fiind Simion Breaz din SUA, poemul „Închinare poporului american” de V.M. Moldoveanu.

La capitolul proză amintim povestirile : „Piatra vorbitoare” de N. Batzaria, „Început de vacanţă” de Ludovic-Zefir Anton, „Povestea unui strop de apă” de D. Bartolomeu, „Cei trei poeţi” de I. Crinte, „Când doamna uită” de Nic. Mitea etc. Fără nicio discuţie, întregul material literar, apărut în „Calendarul ziarului Curierul” pe anul 1947, transmite cititorilor de azi o imagine destul de concludentă despre preocupările literaţilor din perioada imediat următoare după sfârşitul celui Al Doilea Război Mondial, cu gândurile, idealurile şi împlinirile lor. Cu siguranţă, aceste preocupări constituiau germenii bogatelor realizări literare din deceniile următoare ale scriitorilor din acest perimetru al țării.

Gh. Buşoiu

Articol publicat în Ziarul Tribuna Sibiu, 23 octombrie 2019.

Alte articole semnate Gheorghe Buşoiu găsiţi aici :  https://andreeabooks.wordpress.com/scriitori-medieseni-2/

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s