Pilula săptămânii : ,,Vom şedea frumuşel acasă”  

transilvania

În contextul actual, când coronavirisul bântuie  nestingherit pe întreg globul pământesc, se încearcă fel de fel de metode pentru stăvilirea lui şi pentru aşezarea societăţii omeneşti pe bazele normalităţii aşa cum era mai înainte. Prima dintre cele mai la îndemână mijloace în vederea acestui scop este ca oamenii să stea acasă. Acest slogan “staţi acasă” este un îndemn care se repetă obsesiv prin toate mijloacele de informare la noi, după cum, suntem siguri, şi la toate naţiunile lumii. Astfel stand lucrurile, oricine îşi aruncă ochii pe titlul acestui articol ar crede, suntem siguri de asta că, vreun ins, mai şugubăţ, a pronunţat această propoziţie, făcând pe omul de spirit, folosind epitetul “frumuşel”. Ei bine, nici pomeneală de aşa ceva. Dar  atunci despre ce este vorba ?

Acest îndemn are o vechime de exact o sută de ani şi a fost utilizat de medicul sibian Iosif Stoichiţa care, având funcţie de inspector sanitar general, dădea sfaturi populaţiei cum să se ferească de celebra gripă spaniolă care hălăduia prin Europa şi care, făcea multe victime. Îndemnurile cu care îi sfătuia doctorul, se asemeană leit, ca două picături de apă, de parcă specialiştii de azi i-ar fi plagiat pe cei din urmă cu un veac.

Aceste sfaturi preventive au apărut în publicaţiile  vremii, între  care amintim revista de mare răsunet a acelui timp, “Transilvania”, în care sunt inserate cuvintele doctorului, cităm, respectând grafia vremii: ,,Se punea acum întrebarea cari ar fi măsurile de apărare în contra acestei molime primejdioase care era gripa spaniolă ? Înainte de toate ne vom feri de a veni în atingere cu aceia cari ştim că sunt atinşi de această boală. În timp de epidemie, vom şedea frumuşel acasă, vom ţinea în jurul nostru cea mai mare curăţenie şi nu vom intra nici în cârciumă , nici la şezătoare şi nici într-alt loc, unde se adună lume multă şi de tot felul. Vom aierisi des odăile în cari locuim, ne vom spăla mâinile de mai multe ori pe zi ( ! ). Ne vom feri de răceli, iar când suntem siliţi, totuşi, între oameni mai mulţi, cari vorbesc, tuşesc şi strănută, ne vom păzi şi vom ţinea o batistă curată înaintea gurei şi a nasului”.

Ce scrie medicul sibian despre transmiterea acelei boli ? ,,În cârciumă, la ospăţ, în şcoală, în biserică, sau oriunde ar fi mai multă  lume strânsă la un loc, este destul dacă unul singur este bolnav de gripă, cari  scuipă, tuşeşte ori strănută ca alţi 10 să se molipsească de boală şi să se  îmbolnăvească pe loc”. Tot în  aceeaşi notă de răspândire a, “molimei”, doctorul notează: ,, De obicei când se îmbolnăveşte unul dintr-o casă, nu peste mult vom afla că pe rând au luat boala şi cei din jurul lui. De la cei din casă o iau vecinii sau rudeniile cari trec pe acolo, iar de aici se întinde în tot satul“.

Şi strămoşii noştri denumeau gripa acelui timp, ca şi noi astăzi, un ,, război”, care este limitat la anumită perioadă. Legat de acest aspect, doctorul Stoichiţa afirmă următoarele: ,,Războiul acesta, ca şi orişicari alt război ţine un anumit timp, în cari se întâmplă că unele lupte se câştigă, altele de pierd. În cele din urmă însă, orice război are un sfârşit şi astfel şi acela al corpului în contra microbilor, după un  timp se isprăveşte”.

Şi pe vremea aceea autorităţile întîmpinau mari greutăţi cu unii zurbagii, inconştienţi care ascundeau bolile de care suferă. Iată ce spune medicul-inspector: ,,Nu se poate un lucru mai păcătos decât ascunderea unui morb infecţios acut de teama măsurilor de limitare ce se vor lua”. Doctorul Iosif Stoichiţa subliniază necesitatea de  a se informa oamenii de la specialiştii de atunci, blamând totodată pe cei  care fac pe specialişii şi care trăncănesc vrute şi nevrute după cum se întâmplă şi în zilele noastre. Iată ce-i sfătuieşte pe conaţionalii săi în privinţa asta, ceea a informării de la cei în cunoştinţă de cauză: ,,În timpurile grele ce le trăim ne trebuiesc oameni de omenie şi de ispravă. Multe gânduri năstruşnice cutreieră ţara, multă sporovăială fără niciun rost s-a cuibărit pe la noi- omul zilelor noastre  simte trebuinţa de a fi sfătuit de cineva, purtat de dragostea faţă de semenii săi.  Ca să ajungem cetăţeni vrednici ne trebuie multă sârguinţă, multă năzuinţă de a intra în legătură cu ce este curat, frumos şi bun, fiindcă numai aşa se va putea ridica patria aceasta şi va fi în stare să ţină piept cu cerinţele vremii”, încheie  extraordinar de frumos, de simţitor, de apoteotic inspectorul sanitar general,  ,, omul de omenie şi de ispravă” doctorul Iosif Stoichiţa.

Prof. Gh. Buşoiu

Articole semnate prof. Gheorghe Buşoiu găsiţi aici: Scriitori medieșeni

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s