ILARIE CHENDI – Un secol și jumătate de la naștere

În toamna acestui an, mai precis în ziua de 14 noiembrie  2021, se împlinesc exact 150 de ani de când  în familia preotului Vasile Chendi din Dârlos avea loc  un eveniment deosebit, eveniment la care  lua parte cu însufleţire, şi comunitatea satului, era o bucurie fără margini determinată a faptul că soţia preotului  a adus pe lume un băieţel căruia naşii i-au dat numele de Ilarie. Era acesta extazul fiindcă la un pas, un pas foarte mărunt avea să  vină agonia, avea să se întâmple o mare dramă: abia trecuseră nouă luni de la naştere şi doamna preoteasă s-a stins ca o lumânare, lăsând  în urmă un soţ îndurerat şi un copil fără un sprijin matern.              

Rămas orfan de mamă, Ilarie este dat de tatăl spre îngrijire şi creştere socrilor săi în comuna Bandul de Câmpie din judeţul Mureş. Aici şi-a petrecut Ilarie o parte din copilărie, dar şi la Dârlos unde era dus de tatăl său în timpul vacanţelor şcolare.                          

După absolvirea claselor primare  în comuna Band, tatăl său îl înscrie pe Ilarie, în anul 1883-1884, la Liceul evanghelic din Mediaş, locuind în gazdă la pantofarul Michael Vlad, pe strada Ţecheş la nr. 53. În anul următor preotul Vasile îşi dă copilul la Liceul german din Sighişoara,  după care vrând să-l facă preot, urmând astfel tradiţia familiei, tatăl său îl dă pe Ilarie la Liceul pedagogic din Sibiu, secţia teologie  în anul 1891. Ilarie Chendi, când împlineşte vârsta de 20 de ani, primeşte o nouă lovitură, una capitală, prin moartea tatălui său.  Tânărul nu este încântat de profesia de preot şi profită de publicarea de către Consistoriul Arhidiecezan înscrierea de tineri a obţinerii a trei stipendii, un fel de burse,  pentru studii în străinătate. Lui Ilarie i se aprobă şi-l găsim înscris ca student la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii din Budapesta, unde audiază şi cursuri de filozofie. Absolvă această facultate în anul 1898, dar întors în ţară dă de o altă pacoste: este urmărit de autorităţile militare pentru satisfacerea serviciului militar obligatoriu. În această situaţie Ilarie Chendi ia o hotărâre decisivă pentru viitorul său destin: trece munţii şi ajunge în Bucureşti unde-şi va duce traiul tot restul vieţii. Un ajutor neprecupeţit este primit de la Ion Bianu, preşedintele Bibliotecii Academiei Române, angajându-l ca ajutor de bibliotecar, post pe care nu-l va mai părăsi cât va trăi, 25 iunie 1913. Prin angajarea sa de către Ion Bianu a contat probabil  şi o chestiune sentimentală, aceea că şi preşedintele Bibliotecii Academiei era originar din satul Făget, de lângă Mediaş.  

 Ilarie Chendi a debutat în literatură cu poezii şi nuvele pe care le-a publicat în revistele sibiene „Musa”, „Minerva” şi „ Telegraful Român”. Au fost acestea încercări modeste, Ilarie Chendi îşi va da seama de acest lucru şi se va arunca cu toată forţa şi cu tot avântul în sfera criticii şi istoriei literare, precum şi a ziaristicii, publicând în mai toate revistele şi ziarele vremii, atât cele de dincoace  cât şi cele de dincolo de Carpaţi.     

Începând cu anul 1903, i-au apărut volumele: „Preludii” ( 1903), „Foiletoane” ( 1904), „Fragmente. Informaţiuni literare” ( 1905), „Impresii”( 1908), „Pagini literare” ( 1911). Postum lui Ilarie Chendi i-au mai apărut: „Schiţe de critică literară ( 1924)”, carte  sub îngrijirea scriitorului Caton Teodorian şi „Pagini de critică” (1969), volum editat de istoricul Vasile Netea.                                                               

Criticul Ilarie Chendi se stinge din viaţă în anul 1913, la foarte scurtă vreme după moartea bunului său prieten, St. O. Iosif.                           

Meritele lui Chendi pe tărâmul criticii, istoriei literare şi al  gazetăriei au fost recunoscute   şi apreciate de mai toţi criticii importanţi ai literaturii române între care amintimpe: Nicolae Iorga, George Călinescu, Şerban Cioculescu, Eugen Lovin escu şi alţii. Chiar şi criticii plecaţi din zona Târnavelor  au avut cuvinte de laudă la adresa lui Ilarie Chendi. Astfel Olimpiu Boitoş, redactor la revista „Transilvania” şi el de loc din satul Blăjel, a publicat în revista la care lucra, articolul „În amintirea lui Chendi”. Ioachim Crăciun , consătean cu Chendi, profesor la Universitatea din oraşul de pe Someş, a publicat în revista clujeană „Societatea de mâine” din 1926, cu prilejul dezvelirii în  anul 1924, cu prilejul dezvelirii unei plăci comemorative pe casa din Dârlos, unde s-a născut criticul, placă având următorul înscris: „ În amintirea nepieritoare a lui Ilarie Chendi, valorosul critic literar şi ziaristul luptător pentru întregirea neamului, născut în acestă casă la 14 noiembrie 1871 şi decedat la 25 iunie la Bucureşti. S-a aşezat această placă comemorativă ca un simbol al recunoştinţei naţionale de către MINISTERUL CULTELOR ŞI ARTELOR ÎN ANUL 1924”.                        

La comemorarea a 20 de ani  de la dispariţia criticului, inimosul profesor Horia Teculescu, directorul liceului din Sighişoara, a iniţiat realizarea unei alte plăci comemorative pe care a aşezat-o pe casa în care a locuit Ilarie Chendi pe timpul studiilor, la Gimnaziul german, precum şi un bust în apropierea gării din acest oraş.                   

Urmând exemplul înaintaşilor, poetul George Popa şi prozatorul Mihai Axente, redactorii revistei ,,Lanuri”, (1933-1939) au luat iniţiativa realizării unui bust valorosului critic. În acest sens au redactat un apel,  intitulat ,, CHEMAREA revistei ,, Lanuri” pentru ridicarea unui bust criticului Ilarie Chendi la Mediaş. Această , “Chemare… “ au tipărit-o în 100 de exemplare şi au expediat-o la tot  atâtea adrese de pe tot cuprinsul ţării. Au trimis-o la : şcoli,  bănci, prefecturi, primării, unităţi de poliţie, ziare şi reviste, persoane private etc.       

Redactorii au constituit un colectiv lărgit format din scriitorii: Octavian Goga, Victor Eftimiu, Gala Galaction, Tudor Arghezi, Liviu Rebreanu etc. Din personlităţile locale au  fost cooptaţi: Coriolan Aslău primarul oraşului,  Traian Sava, şeful Poliţiei, Ion Miuţă, revizor şcolar, Mihai Jampa şi Ion Biriş, directorii celor două şcoli primare ş. a. Ca o justificare a scopului scontat,  a acţiunii  declanşate, cei doi redactori au inserat în ,,Chemare”o prezentare elogioasă a criticului Ilarie Chendi, scoţând în evidenţă meritele acestuia în activitatea sa, din care spicuim: ,,Ştia să amestece otrava  cuvântului, atacând cu eleganţă. Ascundea mina ce va fi trebuit să facă explozie între fraze domoale, ponderale cu aerul cel mai binevoitor, ironic de binevoitor”. În legătură  cu activitatea în presă se afirma: ,, Campania naţionalistă mânuită sistematic ani dea rândul în ,,Tribuna” de la Sibiu şi-a dat pe deplin roadele, evidenţiind tenacitatea omului”. Fireşte, activitatea lui Chendi este extrem de bogată, articolele lui fiind împrăştiate în mai toate periodicele din Ardeal şi Ţara Românescă.                                                                            

Nu ştim dacă respectiva ,,Chemare…” a  avut ecou în sufletele celor,,chemaţi”, poate că nu peste tot, dar cele două liste ce s-au păstrat ne înditruiesc să credem că au fost instituţii şi persoane care au dat curs chemării. Astfel lista nr. 63, cuprinzând 22 de depunători care, se pare,  este venită de la prefectură are, în total suma de 72o lei.                          

A doua listă, purtând numărul 83, ,,este mai degrabă o înştiinţare sosită de la Şcoala de băieţi din Deva care, într-un stil elegant comunică următoarele : ,,Alăturat avem onoare a vă comunica în original lista de subscripţie nr. 83 pentru adunarea sumelor necesare ridicării unui bust lui Ilarie Chendi. Pentru acest scop am putut colecta suma de lei  300 trei sute, expediată prin mandat poştal pe adresa redacţiei. Vă rugăm să ne confirmaţi primirea sumei , precum şi a listei de subscripţie.                                    

Din păcate visul redactorilor ,,Lanurilor” n- a fost încununat de succes, neştiindu-se cauza nereuşitei, deşi în finalul acestui apel se afirma: ,,Acesta fiind omul, gruparea revistei ,,Lanuri”, de comun acord cu acei ce cred    în  virtuţile acestui neam, a hotărât să nu afle răgaz până în clipa în care bustul marelui critic de pe Târnava Mare va lumina şi va sfinţi locul cetăţii Mediaş, cu  care încă din copilărie şi adolescenţă a avut legături intelectuale, cercetând izvoarele istorice asupra trecutului regiunii”.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           Gh. Buşoiu

Acest articol a apărut în Tribuna Sibiului, 12 noiembrie 2021 :

https://www.tribuna.ro/stiri/cultura/ilarie-chendi-important-critic-literar-si-publicist-la-inceputul-secolului-trecut-161303.html

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s