GEORGE TOGAN – Un important cărturar al Mediașului    

Cu varii preocupări în viaţa cultural – ştiinţifică, omul de cultură George Togan s-a născut la 4 decembrie 1910 în oraşul de pe râul Târnava Mare, fiind al patrulea din cei şapte copii ai familiei Togan, una din cele mai vechi familii medieşene care-şi pierde rădăcinile în străfundurile istoriei. De altfel, în convorbirile cu diverse persoane, fiind întrebat câţi ani are dumnealui răspundea şugubăţ: ,, Am 5oo de ani” vrând să demonstreze astfel că numele de ,, Togan”apare în documentele vremii, având o vechime de cinci secole. Tot în acest sens, într-un dialog avut cu Silvestru Patiţa, marcantă personalitate a vieţii culturale, şi publicat în revista clujeană ,, Tribuna” în 5 februarie 1997, medieşeanul George Togan  afirma: ,, Aşa s-a întâmplat cu strămoşii strămoşilor mei care, acum 5oo de ani, apărau Cetatea Mediaşului de năvălirile turceşti”.                                  

Primele cunoştinţe le-a dobândit la Şcoala maghiară de pe Zeckesch, apoi la Liceul,, Stephan Ludwig Roth”, unde i-a avut ca profesori pe savantul Hermann Oberth care preda ,, Fizica” şi pe scriitorii Otto Folberth şi Schuster Dutz. Ultima clasă de liceu o absolvă în 1929, an în care are prilejul să-l asculte conferinţiind pe marele istoric Nicolae Iorga si pe Octavian Goga ,, poetul de la  Răşinari.                                                     

Stabilit în capitala ţării, George Togan a lucrat ca redactor la ziarele ,, Adevărul” şi ,, Dimineaţa” între anii 1930-1934, iar experienţa acumulată i-a permis lui George Togan editarea la Mediaş a ziarelor ,,Gazeta Mediaşului” în anul 1937 “Vocea Târnavelor” şi ,,Mureşul”, acestea din urmă între anii l938- 1941. În anul 1951 s-a angajat ca muzeograf la Muzeul municipal, secţia de istorie, dedicându-se cu toată ardoarea muncii de căutare, şi descoperire a unor urme arheologice ale moşilor şi strămoşilor noştri pe acest areal. În anul 1970 omul de cultură medieşean s-a retras la pensie, dar numai pentru administrativ  că în întreaga perioadă de după  a desfăşurat o intensă activitate culturală şi ştiinţifică în folosul obştii.                                                                                                   

Din cei mai fragezi ani îşi va orienta preocupările în domeniul istoriei în special cercetărilor arheologice pe teritoriul medieşean şi al multor comune şi sate din împrejurimi. Ca arheolog a făcut cercetări în peste 70 de aşezări din zona amintită şi a condus şantierele  arheologice din : Boarta, Şeica Mică, Dumbrăveni, Bahnea, Copşa Mică. Rezultatele acestor cercetări au fost publicate în reviste de specialitate din : Bucureşti, Zalău, Cluj –Napoca, Oradea etc. În calitate de arheolog a semnalat ,,Cultura Bratei”, cultură care este deosebit de însemnată pentru existenţa şi continuitatea umană, pe aceste meleaguri. Istoria locală a fost marea pasiune a concetăţeanului nostru, condus fiind de învăţăturile a doi istorici latini; Qintilian care arăta că istoria trebuie ,,dovedită” şi nu doar ,, povestit㔺i Tacit care spunea că ,, sarcina principală a istoriei  este să nu fie trecute sub tăcere virtuţile oamenilor.                                                               

Făcând cercetări în arhivele şi bibiotecile din  ţară şi străinătate, beneficiind şi de cunoaşterea limbilor latină, germană şi maghiară  a identificat documente originale de atestare istorică a localităţilor: Mediaş – 700 de ani ( în 1967), Dumbrăveni – 600 de ani (în 1074), Luduş –  6oo de ani (în 1973), Cetatea de Baltă – 800 de ani ( în 1977), Târnăveni – 7oo de ani ( în 1078) şi Agnita şi Sighişoara – 700 de ani (în 1980)                                     

O preocupare de seamă  a concetăţeanului nostru  a constituit-o activitatea  publicistică. Nu doar a editat ziarele amintite, dar în perioada bucureşteană a înfiinţat şi condus revista ,, Plastica Românească”  cu scopul de a răspândi gustul pentru frumos având posibilitatea de a-i cunoaşte astfel pe plasticieni din acea perioadă după cum urmează: Iser, Th. Palady, Gheorghe şi Miliţa Petraşcu,  N.N. Tonitza, Al Ciucurencu, Camil Ressu, ş.a. multe lucrări de-ale acestora fiind reproduse în publicaţia amintită.

Editarea de cărţi a fost o preocupare constantă a lui George Togan. S-a impus cu volumul ,, Mediaş, istorie romanţată” care s-a bucurat de un viu interes din partea localnicilor. În domeniul literaturii, George Togan şi-a focalizat atenţia asupra unor evenimente istorice cărora le-a găsit reflectarea în opere beletristice. Astfel antologia poetică ,, Ne cheamă Ardealul” este dedicată evenimentelor din 1940. Cartea cuprinde poeme semnate de : Vlaicu Bârna, Mihai Beniuc, Radu Gyr, Aron Cotruş „Traian Chelaru, Petre Bucşa, şi alţii.                                                                                                                                    

O a doua culegere antologică poartă titlul ,, Ceea ce nu se uită” şi are ca temă lirica antifascistă. Volumul care are ca subtitlu ,, Din lirica antifascistă românească” a fost prefeţată de criticul Ion Adam, şi el medieşean. Vom găsi în cuprinsul cărţii poeme semnate de unii din cei mai importanţi poeţi ai ţării precum : Zaharia Stancu, Tudor Arghezi, Vasile Voiculescu, Lucian Blaga, Mihai Beniuc, Magda Isanos, Maria Banuş şi mulţi alţii.        

,, Mult iscusita vremii slovă” este cea de a treia carte antologică şi este dedicată unor evenimente importante ale ţării noastre ca  Independenţa din 1877-1878  şi Marea Unire din  1918. Din poeţii care cântă în versurile lor războiul din 1877 şi, implicit, Independenţa îi enumerăm pe: George Coşbuc, Iosif Vulcan, Andrei Mureşanu autorul textului imnului nostru naţional, Zaharia Boiu, de loc din satul Boiu de lângă Sighişoara etc. Îi mai amintim în acest context pe : Zaharia Bârsan, Petre Dulfu, Aron Cotruş, Octavian Goga  medieşeanul Gheorghe Munteanu şi alţii. Această ultimă antologie a constituit, de altfel ca şi celelalte un eveniment deosebit pentru Mediaş. Ca unul din prietenii apropiaţi ai autorului, am participat la lansarea  cărţii, împreună cu mulţi spectatori iubitori de frumos. Cu acest plăcut prilej, autorul, George Togan,  în semn de respect şi adâncă preţuire pe care mi le purta, mi-a oferit un exemplar  cu un autograf care suna astfel: ,, Această carte de viuguroasă poezie patriotică transilvană, închinată împlinirii a 5o de ani de la Unire, o ofer d-lui profesor Gheorghe Buşoiu, directorul Bibliotecii municipale Mediaş, unde îşi dă silinţa să fie de folos neamului său, nobilă figură de o rară fineţe, om de armonioasă cultură şi riguroasă judecată în semn de modest omagiu spre bună şi veşnică amintire. Mediaş, 24.01.1979, Georghe Togan”.                 

Acesta a fost istoricul, cercetătorul, publicistul, într-un cuvânt cărturarul George Togan. A făcut multe lucruri şi de toate. În tinereţe a făcut, ca şi părinţii, ca moşii şi strămoşii săi, agricultură. Apoi a urcat pe scara vieţii sociale, preocupările sale fiind ale unui  veritabil om de cultură, cu rezultate din cele mai apreciate de publicul larg. George Togan era şi un om de spirit. Am să amintesc una din vorbele pe care le spunea uneori. Când cineva îl avertiza că o să-l mai caute, cărturarul  nostru îi atrăgea atenţia:                 

-Vezi, să ai grijă să vii până nu mă mut. Persoana de faţă, curioasă îl întreba :  

-Dar ce, aveţi de gând să vă muitaţi? Unde ?                                                  

-Da, în deal, unde să mă mut, şi făcea un  semn unde se află cimitirul.                                 

În luna februarie 2003, într-adevăr George Togan ,, s-a mutat” în cimitirul ortodox, dar cei care l-au cunoscut, mai ales prietenii şi cei apropiaţi  îl viziteată mereu, aducându-i prinosul lor de recunoştinţă. Din sufletul şi inima acestora nu s-a ,, mutat”, amintindu-şi de omul adevărat George Togan.   

          https://www.facebook.com/mediascultural/videos/150918053891927/

                                                                                                                                                                                                                                                                   Gheorghe Buşoiu  

Articole semnate prof. Gheorghe Buşoiu găsiţi aici: https://andreeabooks.wordpress.com/scriitori-medieseni-2/

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s