Turnul Zekesch – O poartă dispărută a Cetăţii Mediaşului

 

Pe vremuri, zidul de apărare al Mediaşului avea 6 turnuri, dintre care 3 au fost “turnuri de poartă”, adică erau, puncte principale prin care se făcea accesul în oraş: Turnul Forkesch a stat de gardă la intrarea din sud, la începutul drumului care ducea spre Agnita, Turnul Zekesch în est, pe drumul spre Sighişoara şi turnul din Uliţa Pietruită (Steingasse) la ieşirea spre nord, pe drumul spre Cetatea de Balta, Tg. Mures şi Cluj. Turnul Rotarilor pe latura de est nu era legat de nici o poartă de acces sau portiţă. Turnul de la Uliţa Fierarilor (Schmiedgasse) păzea o poartă mai puţin însemnata şi cel de pe Uliţa cu Noroi (Kothgasse) păzea o poartă prin care se ieşea pe drumul spre Sibiu.

Spre sfârşitul sec. XIX- lea, în oraşele săseşti au început să dispară porţiuni mai mult sau mai puţin importante ale sistemelor de apărare. Tehnica militară făcuse progrese, astfel că sistemele de apărare vechi îşi pierduseră utilitatea. Două motive principale au dus la demolarea (parţială) a zidurilor, a unor turnuri şi bastioane : lipsa de bani sau necesităţi de înlesnire a traficului.

La Mediaş, atât sistemul de fortificaţie interior – castelul, care înconjura şi încă mai înconjoară Biserica Sf. Margareta – cât şi cel exterior – zidurile de apărare ale burgului medieval – erau întreţinute de Biserica Evanghelică. Încă în 1576 Stefan Báthory a cedat medieşenilor trei zecimi din zeciuiala ce-i revenea, din proprietăţile pe malul drept al Târnavei şi alte trei zecimi din zeciuiala ce-i revenea din satul Velţ, cu scopul întreţinerii sistemelor de fortificaţie. Biserica din Mediaş a administrat aceste venituri până la sfârşitul sec. XIX -lea, în cadrul unui fond al zeciuelii (“Deciamturfonds”), iar curatorul bisericii avea şi funcţia de “decimator”, adică el era însărcinat să administreze fondul şi să ia toate măsurile de întreţinere necesare. Spre sfârşitul sec. XIX-lea, fondurile se consumaseră şi după desfiinţarea zeciuelii (în 1848) nu mai curgeau venituri noi, aşa că prezbiteriul a trebuit să recurgă la alte mijloace pentru a scăpa de problemele ce s-au ivit.

Azi, două dintre cele 6 turnuri au dispărut. Primul care a dispărut a fost Turnul Zekesch, care fusese demolat înainte de 1895; data exactă nu se cunoaşte. Este curios că din anul 1893 apare ziarul “Mediascher Zeitung”, care ne relatează despre vânzarea porţiunii de zid azi disparută, la vest de Turnul Forkesch. Aici, se discută şi planurile (din fericire nerealizate) de a darâma Turnul Forkesch, dar spre surprinderea noastră, nu se găseşte niciun cuvânt despre Turnul Zekesch şi despre demolarea lui. Dispare tacit, urmele i se pierd, aşa cum şi începuturile lui se pierd în trecutul oraşului, fără relatări precise. Se crede că turnul a fost ridicat într-o fază destul de timpurie, probabil odată cu zidurile oraşului spre sfârşitul sec. XV-lea – începutul sec XVI-lea. Era amplasat într-un punct strategic pentru fortificarea oraşului, uşor de apărat din cauza pantei deasupra căreia se ridica. Pentru sec. XVII -lea, avem o sursă importantă, care menţionează lucrări de extindere ale sistemului de apărare (Bedeus von Scharberg: Mittheilungen aus einem Medwischer Stadtbuch des XVI. und XVII. Jahrhunderts, Archiv des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde Neue Folge, Vol. 3, 1858, p. 31 – 133), dar şi în acest registru de socoteli nu găsim nicio menţiune asupra Turnului Zekesch. Această lipsă de menţiuni se poate lua drept indiciu că Turnul Zekesch se ridicase încă în sec. XVI-lea şi nu s-a mai desfăşurat lucrări importante ulterior.

Referitor la Turnul Zekesch nu numai că ne lispesc mărturii scrise despre soarta lui; nici documentele fotografice, care-l reprezintă nu sunt prea abundente. De fapt, ele se rezumă numai la 2 imagini, dintre care una e semnată în stânga jos “Adler”. Ambele fotografii au fost făcute foarte probabil în aceeaşi zi şi de către acelaşi fotograf. E vorba, cu mare siguranţă de braşoveanul Leopold Adler, un cunoscut maestro al tinerei arte fotografice. Una din aceste vederi, care arată latura de sud a turnului, este foarte cunoscută, fiind reprodusă pe cărţi poştale ilustrate în Editura Fritz Guggenberger. Cea de-a doua, foarte interesantă din punct de vedere documentar, arată situaţia dinspre nord, care ne permite să fixăm destul de exact unde s-a aflat acest turn.

Dorim să amintim în acest loc momentul cel mai solemn din viaţa turnului, de care avem cunoştintă: Intrarea în oraş a împaratului Iosif II., care a vizitat Mediaşul, venind dinspre Sighişoara, în data de 2 iunie 1773. Împaratul intră în oraş prin poarta Zekesch, trece de poşta, care se afla în imediata ei apropiere, apoi străbate “Czekesch”, strada Lungă până în piaţă, stând în picioare în trăsură, de parca s-ar fi aflat într-un car triumfal, în timp ce, aidoma unui herald, notarul oraşului Michael Conrad von Heydendorff călărea în faţa trăsurii imperiale, strigând pentru a fi auzit de toţi locuitorii oraşului adunaţi pe străzi şi la ferestre: “Cel în haine verzi este imparatul nostru”. (Jurnalul lui Michael Conrad de Heydendorff cel Batrân, citat după Ela Cosma  Împăratul călător şi ardelenii în memoriile lui Michael Conrad de Heydendorff cel Bătrân, Editura Argonaut Cluj-Napoca, Symphologic Publishing Gatineau, Canada 2015, pag. 242)

Să revenim pe scurt asupra ultimei faze din viaţa turnului. Spre sfârşitul sec. XIX – lea, se pare că era deja într-o fază de degradare. În 1890, Casa de Economii şi Consemnaţiuni (Spar- und Vorschussverein) donase 460 de florini pentru întreţinerea lui. Dar, se pare că nu au ajuns, aşa că în anul 1895 prezbiteriul hotăreşte demolarea lui. Dacă ne uităm la porţiunea îngustă unde începe Zekesch-ul de azi (capătul estic al str. Mihai Viteazul) nici nu ne vine să credem că ar mai fi rămas acolo mult timp, fiind necesară lărgirea deschiderii pentru un trafic intens şi modern.
Dr. Hansotto Drotloff
Sursele fotografiilor:
Cele două fotografii : Siebenbürgen Institut Gundelsheim, iar vederea : Archiv der Heimatgemeinschaft Mediasch eV
,  nu pot fi folosite fără acordul acestora.

Alte articole semnate dr. Hansotto Drotloff, găsiţi aici:
https://andreeabooks.wordpress.com/istorie/

Advertisements

One Comment Add yours

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s