Probabil că niciun alt sas din Transilvania nu s-a născut cu meșteșugul prelucrării vinului și cultivării viței de vie așa ca FRIEDRICH CASPARI, profesor, viticultor, eneolog diplomat, director al pepinieriilor de vițe ale Principelui Stirbey, membru expert al comisiunei viticole săsești și comisar pentru combaterea filoxerei din Transilvania.
Născut în țara plină de aur și must, cum este descrisă în imnul sașilor transilvăneni și într-o localitate care este cunoscută în Transilvania ca metropola vinului, a reușit să ridice atât numele Caspari, cât și Mediașul la rangul de simbol al viței de vie și vin de calitate.
Numele Caspari este recunoscut pentru replantarea viței de vie sănătoase în Europa după devastarea cauzată de filoxeră la începutul secolului 20.
Ca al doilea fiu al negustorului de textile CARL JOSEF CASPARI, FRIEDRICH CASPARI a văzut pentru prima dată lumina zilei la Mediaș pe data de 21 octombrie 1858 și a devenit cel mai mare viticultor din Transilvania.
Născut într-o veche familie de profesori și preoți care era răspândită pe ambele maluri ale Târnavei cu tradiții din 1651, s-a bucurat de o copilărie fericită, deoarece mama sa a avut o fire veselă și era întotdeauna amuzantă. Umplea casa cu vocea ei, astfel încât copiii nu conștientizau problemele financiare ale familiei. Tatăl său a respins rolul unui tată sever și astfel ambii părinți, Josefa și Carl Josef, și-au educat copiii cu dragoste și respect față de tradiție.
A frecventat Gimnaziul Evanghelic din Mediaș- actualul Liceu Șt. L. Roth- și a absolvit școala cu succes în anul 1877. A îndeplinit un an în serviciul militar și în 1879 a fost numit locotenent în rezervă. Problemele financiare ale familiei l-au influențat tot mai mult, astfel încât Friedrich a trebuit să renunțe la studiu și s-a hotărât să devină profesor. Aceasta era o profesie cu tradiție în familia Caspari deoarece în generațiile anterioare găsim în matricolele cu numele Caspari: predicatori, -preoți și profesori care au activat în Biertan, Nemșa, Bazna și Mediaș.
Astfel, tânărul Caspari s-a înscris la Colegiul Pedagogic Sibiu și a absolvit și de această dată cu succes examenul final din 1879. În următorii zece ani a lucrat la Mediaș ca învățător, dar salariul de 400 florini pe care îi câștiga ca dascăl nu au fost suficienți pentru ca să-și îndeplinească dorințele și pretențiile astfel încât și-a îmbunătățit salariul lucrând în perioada 1884-1890 ca profesor de școală profesională.
Profesia de dascăl nu l-a împlinit, deoarece deja ca și copil era pasionat de viță de vie, livezi, podgorii și natură. Îl fascina să altoiască pomi, să îmbunătățească vinul și să găsească soluții pentru problemele viticultorilor. În timpul liber își îmbunătățea cunoștințele practice prin altoirea, înmulțirea și plantarea viței de vie și a pomilor fructiferi.
În anul 1891, la 33 de ani, frecventează Colegiul de viticultură de doi ani din Klosterneuburg, lângă Viena. Anii pe care i-a petrecut ca și copil și tânăr în podgorii s-au dovedit foarte utili, deoarece față de alți colegi a avut avantajul cunoștințelor practice și cu ajutorul hărniciei a putut să absolve Colegiul de viticultură după doar un an și să ia examenul cu succes. Hărnicia, dăruirea și perseverența urmau să îi fie în curând răsplătite.
Când s-a întors acasă, s-a lovit din nou de o mare problemă, deoarece podgoriile din jurul Mediașului și din întreaga Europă au fost pustiite de filoxeră. Situația era atât de disperantă, încât autoritățile au hotărât să înceapă cu informarea și combaterea filoxerei. S-a înființat în Transilvania postul de comisar de stat pentru combaterea filoxerei. Folosindu-se de moment, Friedrich Caspari a candidat pentru acest post și l-a obținut pentru un salariu anual de 2000 coroane. Astfel, în următorii zece ani s-a ocupat de replantarea podgoriilor și formarea viticultorilor. Ținea prelegeri și căuta soluția ideală pentru ieșirea din această situație problematică.
Găsise o soluție de mult timp, dar era legată de munca sa și nu putea să ajungă prea departe. De aceea, dizolvarea postului său în 1902 nu a fost o problemă pentru el, chiar din contră, a fost o eliberare deoarece acum putea să-și îndeplinească visul de a înființa propria sa școală de viță.
Friedrich, care între timp s-a căsătorit cu verișoara sa Mathilde Caspari, și-a asumat cel mai mare risc din viața sa când a hotărât în anul 1902 să importe viță de vie altoită americană, să o producă el însuși și să o înnobileze în mase mari.
A obținut profit, și riscul pe care și l-a asumat l-a transformat cu ani mai târziu în cel mai bogat om din Mediaș, dar în special a obținut titlul de pionier al viticulturii deoarece după plantarea grădinilor de portaltoi a înființat școli de viță pentru vița de vie altoită.
Puțin timp mai târziu, pe toate domeniile Caspari au apărut noi podgorii. Nu a durat mult și podgoriile sale Americane s-au extins dincolo de dealurile medieșene, până în Buzd, Paucea, Boarta și Vânători.
Friedrich Caspari era încă înainte de Primul Război Mondial unul din cei mai bogați oameni din Mediaș și era proprietar a 1.000 jugări de teren liber care se extindea chiar până în Oltenia, unde a înființat filiale ale companiei sale, iar depozitele sale cuprindeau în acel moment până la 4 milioane de butași de vita altoiți.
În această perioadă a reușit să-și îndeplinească promisiunea pe care și-a făcut-o ca tânăr, de a aduce în proprietatea familiei casa părintească de pe strada Honterus, cumpărând acea casă în 1907.
Afacerea nu o conducea singur, ci era ajutat de soţia sa Mathilda. Astfel, pe lângă primele încăperi de înnobilare cu pivniţă pentru păstrarea viţei de vie au apărut şi depozite pentru lădiţe.
Producţia creştea. Cererea a devenit tot mai mare şi astfel trebuia găsită o soluţie pentru transportul produselor. Afacerea s-a transformat în industrie, în fiecare an s-a cultivat mai mult şi afacerea s-a dezvoltat.
Cu priceperea sa şi cu puţin efort, Friedrich Caspari reuşea să găsească pentru fiecare problemă o soluţie sau să-şi îmbunătăţească afacerea prin completări. Pentru timpurile de secetă s-a inspirat de la agricultorii bulgari. A studiat roata de apă simplă şi a construit apoi una în şcoala sa de vie. Astfel, şi-a protejat viile în anotimpurile secetoase şi le uda aducând apă din Târnavă prin canale de trecere de kilometri întregi.
Însă Friedrich Caspari nu era doar un proprietar excelent de podgorie şi de şcoală de viță, ci era şi un bun comerciant cu un simţ aparte pentru reclamă şi strategii de vânzare.
El a poziţionat faimosul panou publicitar cu globul pământesc pentru vie în majoritatea gărilor monarhiei de atunci şi reclamele din toate revistele de specialitate recomandau viile Caspari; în plus distribuia în fiecare an mii de cataloage cu preţurile menționate în toate zonele de vie din Europa.
Astfel, nu era de mirare că viile sale au devenit cunoscute mult în afara zonei Târnavei şi livra cu vagoanele din viile sale către Austria, Ungaria, Oltenia, chiar şi în Rusia, aproape până la graniţa cu Asia.
Livrările sale erau primite cu mulțumire deplină şi astfel Friedrich Caspari putea livra către toate clasele sociale. Dovezi ale satisfacţiei clienţilor găsim în adresele de apreciere care se regăsesc la rândul lor în „Lista numelor şi preţurilor”.
Astfel Baronul Inczedy scria în Iulie 1907 „sunt foarte mulţumit cu viţele de vie nobile plantate în primăvară …”.
Principele Alois Lichtenstein mulţumea în August 1907 pentru viţa de vie de calitate folosind următoarele cuvinte:
„Mă bucur să vă pot comunica că viţele altoite din primăvara aceasta s-au prins bine şi se dezvoltă minunat, astfel încât sunt extraordinar de mulţumit cu rezultatele.”
După o comparaţie cu alte viţe de vie, Contele Ladislau de Szapary s-a decis pe viitor să cumpere doar viţă de vie Caspari.
Şi Contele Heinrich Busseul spunea plin de respect:
„Sunt deplin mulţumit cu viţele altoite livrate de către d-voastră. Cele 2000 de bucăţi de viţe altoite din anul 1906 s-au prins şi cresc minunat. La cele din anul 1907 am constatat o pierdere foarte mică. În viitor voi cumpăra doar de la d-voastră.”
H …………, 28.07.1907
Cu stimă
Contele Heinrich Busseul
Succesul său remarcabil izvorî mai ales din personalitatea sa întreprinzătoare, din cunoştinţele sale de specialitate excepţionale şi din modul său rațional de muncă.
Însă şi o hărnicie straşnică împreună cu spiritul său de economisire inegalabil au format bazele acestui mare succes, care nici decenii mai târziu nu a fost uitat.
Spiritul său de economisire neobişnuit dădeau membrilor familiei şi prietenilor prilej de a zâmbi sau de a face mici anecdote pe seama acestuia. Astfel, se zicea că şi în timpul copilăriei sale era foarte econom, când, contrar celor doi fraţi ai săi mai mici, prefera alaunul amar în locul zahărului candel, nu doar pentru că gustul amar te făcea să mănânci mai rar ci şi pentru că i-ar mai rămâne un bănuţ pentru alte “investiţii”, astfel văzându-se încă foarte devreme profilul inegalabil al maestrului economiei Friedrich Caspari.
Printre pasiunile sale se numărau pe lângă vânătoarea şi vinificarea, experimentele din pivniţa sa cu sortimentele de vin şi astfel a produs renumitul Neuburger, Rieslingul şi un sortiment special de vin care se găsea doar în Mediaş, “Aurul Târnăvii”. Cine dorea să savureze vinul “Aurul Târnăvii” trebuia să îl comande din pivniţele Caspari.
Etichete vechi de sticle bine păstrate dovedesc din nou simţul său pentru reclamă şi strategii de vânzare, dar sunt totodată mărturii pentru succesul cu care reuşea să îmbine fantastic afacerea cu pasiunile sale. Ca orice producător de vin avea şi el un sortiment preferat şi acesta era Neuburger, pentru că îl privea ca “Strugurele viitorului”. Ar fi cu atât mai fericit dacă ar şti că Neuburger-ul său va fi readus la viaţă şi că va fi cunoscut şi dincolo de graniţele Transilvaniei.
Nu ar fi existat metropola vinului Mediaş fără Friedrich Caspari, pentru că prin el i s-a dăruit regiunii viticole de pe valea Târnavei o personalitate excelentă şi un spirit de pionier care au avut un impact extraordinar asupra refacerii podgoriilor distruse.
Text elaborat din documentele originale de Edith Depner. Traducere: Andra Luca
Pentru mai multe detalii despre Caspari Mediaș. Renașterea unei legende, vizitați site-ul : http://www.caspari.ro/
Mulțumim domnului Octavian Isailă pentru colaborare.
Andreea Bușoiu 